Cu arma la picior: Finlanda este pregătită să lupte cu Rusia dacă va fi atacată

22 Iun. 2022, 22:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iun. 2022, 22:43 // Actual //  bani.md

Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor sale armate, conform Reuters.
Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte.

„Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, aşa cum dovedeşte în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri.

Cândva o ţară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianţei militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.
De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

„Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi, de asemenea, a forţelor aeriene”, a declarat Kivinen. „Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia şi la fel ar fi şi Finlanda.”

Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.

Naţiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenaţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.

Ţara ca comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin, plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.

Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.

Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia se află în discuţii cu Turcia pentru a discuta despre opoziţia acesteia din urmă faţă de candidaturile lor.

Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile asupra armelor impuse Turciei.

Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a declarat Kivinen.

Cu toate acestea, a spus el, „principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!