Cu arma la picior: Finlanda este pregătită să lupte cu Rusia dacă va fi atacată

Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor sale armate, conform Reuters.
Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte.

„Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, aşa cum dovedeşte în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri.

Cândva o ţară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianţei militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.
De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

„Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi, de asemenea, a forţelor aeriene”, a declarat Kivinen. „Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia şi la fel ar fi şi Finlanda.”

Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.

Naţiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenaţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.

Ţara ca comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin, plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.

Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.

Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia se află în discuţii cu Turcia pentru a discuta despre opoziţia acesteia din urmă faţă de candidaturile lor.

Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile asupra armelor impuse Turciei.

Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a declarat Kivinen.

Cu toate acestea, a spus el, „principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.

#luptă #Finlanda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”