Victor Parlicov, despre „licitațiile trucate” de la Moldelectrica: Cunosc detalii. Acest proces trebuie investigat

23 Iul. 2021, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Iul. 2021, 14:08 // Actual //  MD Bani

Redacția Timpul.md, a publicat o investigație în care prezintă mai multe scheme de corupție în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii). (Investigația poate fi citită aici). În acest context, am solicitat și expertiza specialistului în domeniul energetic, Victor Parlicov, care a afirmat că știe mai multe detalii despre licitația privind construcția liniei de tensiune înaltă, Vulcănești – Chișinău.

Într-o discuție cu redacția Bani.md, Victor Parlicov a explicat importanța primordială a acestui proiect și a oferit unele detalii din „bucătăria licitației” privind construcția liniei de înaltă tensiune de la Vulcănești până la Chișinău. Acest proiect, pe lângă asigurarea interconexiunii cu sistemul electroenergetic european, mai soluționează două probleme majore cu care se confruntă Republica Moldova: Securitatea Energetică și Securitatea Politică. În pofida importanței sale strategice, realizarea acestui proiect este tergiversată.

În detaliu, el a declarat următoarele:

Linia Vulcănești – Chișinău este o line de importanță majoră pentru securitate. În prezent, Republica Moldova este securizata pe tot ce ține de aprovizionarea cu gaze naturale, inclusiv accesul la diferiți furnizori și posibilitatea de a fi importat pe mai multe rute. Situația privind energia electrică este mult mai precară, iar construcția liniei Vulcănești-Chișinău ne va ajuta să soluționăm și problema datoriilor pentru consumul de gaze naturale.

În prezent, șase din cele șapte linii de tensiune înaltă, care interconectează sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei, trec pe teritoriul regiunii transnistrene, dintre care – patru sunt “legate” într-un nod energetic pe teritoriul Centralei Electrice “Moldovenească” din regiunea transnistreană, cunoscută ca MGRES.

Singura linie, care vine de la Novodnestrovsk (prin Bălți la Chișinău) nu are capacitatea suficientă pentru a asigura întreaga țară cu energia electrică necesară.

De exemplu, la sfârșitul anilor 1990’, începutul anilor 2000’ am avut situații în care cei dom regiunea transnistreană au generat crize de alimentare cu energie electrică. Și în prezent rămânem vulnerabili la riscul unor asemenea  deconectări.

Pentru a nu fi blocați și pentru a lipsi așa-numitele autorități din regiunea transnistreană de posibilitatea de a ne șantaja, trebuie să avem o alternativă, și construcția liniei Vulcănești – Chișinău ne va oferi acea alternativă. Mai mult ca atât, această linie va permite importul de energie electrică inclusiv din sistemul românesc, respectiv ea este importantă indiferent de modul în care ne vom interconecta prin România cu sistemul electroenergetic european: sincron sau asincron.

Licitația și blocarea participanților

Referitor la acest tender, deja a fost făcută o muncă enormă: s-au efectuat câteva studii de sistem, s-a negociat, semnat și ratificat Acordul cu Banca Mondială. În general, conform planului inițial, aceasta linie de trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Astăzi suntem deja în 2021, iar construcția nici nu a început.

Situația pe care o cunoșteam de acum câteva săptămâni, era următoarea: încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă. Însă decizia nu este luată nici până în prezent, la nouă luni distanță.

Se impune întrebarea: cu ce s-au ocupat UCIPE și Moldelectrica tot acest timp? De câți ani mai au nevoie pentru a compara câteva oferte? În opinia mea, tărăgănarea sau chiar blocarea acestui proces trebuie tratată ca sabotaj și atentat la securitatea națională. Mai ales dacă mai luăm în calcul și barierele legate de aplicarea TVA, care au fost impuse acestor proiecte la sfârșitul anului 2020 și eliminarea cărora s-a reușit de abia către mijlocul anului 2021.

La fel, mi s-a părut extrem de suspicioasă tentativa descalificare a ofertanților cu cele mai joase prețuri. Iar în cazul ofertanților din România, argumentele invocate îmi par de ordin pur formal!

Linia care poate soluționa conflictul transnistrean

Fără să exagerez importanța domeniul energetic, sunt convins că odată construită această linie, vom avea poziții mult mai puternice la negocierile privind soluționarea politică a diferendului transnistrean, dar și soarta datoriilor pentru gazele naturale și pe care Gazprom tot încearcă să le transfere din categoria de datorii corporative (ale sectorului privat, Moldovagaz față de Gazprom) în datorii suverane ale Republicii Moldova ca stat.

În prezent, în cadrul negocierilor, autoritățile din regiunea transnistreană apelează la condiționalități și șantaje pe partea energetică. Odată consolidată securitatea de alimentare cu energie electrică, puterea de negocieri se schimbă radical.

Regiunea transnistreană va trebui să își asume datoriile pentru gazul rusesc, să înceapă a-l achita în deplină măsură, astfel încât legile pieței să funcționeze.

Orice încercare de a tergiversa acest tender eu îl tratez ca sabotaj securității naționale. Din câte a declarat Doamna Președinte Sandu, înțeleg că acest subiect a fost discutat și la Consiliul Superior de Securitate.

Avem nevoie de lucrări calitative

La fel, important este ca lucrările pe această arteră energetică să fie făcute calitativ, pentru a nu repeta soarta gazoductului Iași-Ungheni, care din start a fost proiectat cu capacitate insuficientă pentru a asigura vârfurile de consum în perioada de iarnă.

Linia Vulcănești-Chișinău, trebuie să construită astfel încât, împreună cu cea de la Novodnestrovsk, să asigure astăzi și în perspectivă de cel puțin următorii 10 ani, volumul de energie necesar pentru întreaga țară.

Încercarea de a truca noi licitații

Citat din investigația publicată de Timpul:

„Pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii Proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

 

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:

– În Caietul de Sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că Compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit. Oare, li s-au dat garanții că vor câștiga licitația?..

– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.

– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.”

 

Victor Parlicov susține că, dacă se truchează condițiile sub un singur producător, mai ales dacă acesta este și în lista companiilor sancționate de SUA, proiectul nu va fi dus la bun sfârșit. Banca Mondială nu va accepta sa deburseze banii, mai ales că sunt în dolari SUA, unei companii aflate sub sancțiunile autorităților americane.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.