Victor Parlicov, despre „licitațiile trucate” de la Moldelectrica: Cunosc detalii. Acest proces trebuie investigat

Redacția Timpul.md, a publicat o investigație în care prezintă mai multe scheme de corupție în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii). (Investigația poate fi citită aici). În acest context, am solicitat și expertiza specialistului în domeniul energetic, Victor Parlicov, care a afirmat că știe mai multe detalii despre licitația privind construcția liniei de tensiune înaltă, Vulcănești – Chișinău.

Într-o discuție cu redacția Bani.md, Victor Parlicov a explicat importanța primordială a acestui proiect și a oferit unele detalii din „bucătăria licitației” privind construcția liniei de înaltă tensiune de la Vulcănești până la Chișinău. Acest proiect, pe lângă asigurarea interconexiunii cu sistemul electroenergetic european, mai soluționează două probleme majore cu care se confruntă Republica Moldova: Securitatea Energetică și Securitatea Politică. În pofida importanței sale strategice, realizarea acestui proiect este tergiversată.

În detaliu, el a declarat următoarele:

Linia Vulcănești – Chișinău este o line de importanță majoră pentru securitate. În prezent, Republica Moldova este securizata pe tot ce ține de aprovizionarea cu gaze naturale, inclusiv accesul la diferiți furnizori și posibilitatea de a fi importat pe mai multe rute. Situația privind energia electrică este mult mai precară, iar construcția liniei Vulcănești-Chișinău ne va ajuta să soluționăm și problema datoriilor pentru consumul de gaze naturale.

În prezent, șase din cele șapte linii de tensiune înaltă, care interconectează sistemele electroenergetice ale Republicii Moldova și Ucrainei, trec pe teritoriul regiunii transnistrene, dintre care – patru sunt “legate” într-un nod energetic pe teritoriul Centralei Electrice “Moldovenească” din regiunea transnistreană, cunoscută ca MGRES.

Singura linie, care vine de la Novodnestrovsk (prin Bălți la Chișinău) nu are capacitatea suficientă pentru a asigura întreaga țară cu energia electrică necesară.

De exemplu, la sfârșitul anilor 1990’, începutul anilor 2000’ am avut situații în care cei dom regiunea transnistreană au generat crize de alimentare cu energie electrică. Și în prezent rămânem vulnerabili la riscul unor asemenea deconectări.

Pentru a nu fi blocați și pentru a lipsi așa-numitele autorități din regiunea transnistreană de posibilitatea de a ne șantaja, trebuie să avem o alternativă, și construcția liniei Vulcănești – Chișinău ne va oferi acea alternativă. Mai mult ca atât, această linie va permite importul de energie electrică inclusiv din sistemul românesc, respectiv ea este importantă indiferent de modul în care ne vom interconecta prin România cu sistemul electroenergetic european: sincron sau asincron.

Licitația și blocarea participanților

Referitor la acest tender, deja a fost făcută o muncă enormă: s-au efectuat câteva studii de sistem, s-a negociat, semnat și ratificat Acordul cu Banca Mondială. În general, conform planului inițial, aceasta linie de trebuia dată în exploatare până la finele anului 2019. Astăzi suntem deja în 2021, iar construcția nici nu a început.

Situația pe care o cunoșteam de acum câteva săptămâni, era următoarea: încă la începutul lunii noiembrie 2020 au fost depuse dosarele. Au participat mai multe companii cu portofoliu și experiență solidă – inclusiv din India, România, Turcia, etc. Deci erau suficiente oferte din care să aleagă. Însă decizia nu este luată nici până în prezent, la nouă luni distanță.

Se impune întrebarea: cu ce s-au ocupat UCIPE și Moldelectrica tot acest timp? De câți ani mai au nevoie pentru a compara câteva oferte? În opinia mea, tărăgănarea sau chiar blocarea acestui proces trebuie tratată ca sabotaj și atentat la securitatea națională. Mai ales dacă mai luăm în calcul și barierele legate de aplicarea TVA, care au fost impuse acestor proiecte la sfârșitul anului 2020 și eliminarea cărora s-a reușit de abia către mijlocul anului 2021.

La fel, mi s-a părut extrem de suspicioasă tentativa descalificare a ofertanților cu cele mai joase prețuri. Iar în cazul ofertanților din România, argumentele invocate îmi par de ordin pur formal!

Linia care poate soluționa conflictul transnistrean

Fără să exagerez importanța domeniul energetic, sunt convins că odată construită această linie, vom avea poziții mult mai puternice la negocierile privind soluționarea politică a diferendului transnistrean, dar și soarta datoriilor pentru gazele naturale și pe care Gazprom tot încearcă să le transfere din categoria de datorii corporative (ale sectorului privat, Moldovagaz față de Gazprom) în datorii suverane ale Republicii Moldova ca stat.

În prezent, în cadrul negocierilor, autoritățile din regiunea transnistreană apelează la condiționalități și șantaje pe partea energetică. Odată consolidată securitatea de alimentare cu energie electrică, puterea de negocieri se schimbă radical.

Regiunea transnistreană va trebui să își asume datoriile pentru gazul rusesc, să înceapă a-l achita în deplină măsură, astfel încât legile pieței să funcționeze.

Orice încercare de a tergiversa acest tender eu îl tratez ca sabotaj securității naționale. Din câte a declarat Doamna Președinte Sandu, înțeleg că acest subiect a fost discutat și la Consiliul Superior de Securitate.

Avem nevoie de lucrări calitative

La fel, important este ca lucrările pe această arteră energetică să fie făcute calitativ, pentru a nu repeta soarta gazoductului Iași-Ungheni, care din start a fost proiectat cu capacitate insuficientă pentru a asigura vârfurile de consum în perioada de iarnă.

Linia Vulcănești-Chișinău, trebuie să construită astfel încât, împreună cu cea de la Novodnestrovsk, să asigure astăzi și în perspectivă de cel puțin următorii 10 ani, volumul de energie necesar pentru întreaga țară.

Încercarea de a truca noi licitații

Citat din investigația publicată de Timpul:

„Pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii Proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:

– În Caietul de Sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că Compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit. Oare, li s-au dat garanții că vor câștiga licitația?..

– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.

– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.”

Victor Parlicov susține că, dacă se truchează condițiile sub un singur producător, mai ales dacă acesta este și în lista companiilor sancționate de SUA, proiectul nu va fi dus la bun sfârșit. Banca Mondială nu va accepta sa deburseze banii, mai ales că sunt în dolari SUA, unei companii aflate sub sancțiunile autorităților americane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.