Cu mâna pe inimă, consilierul Maiei Sandu, Negruța a fost numit în Consiliul de Observatori la Moldovagaz

Adunarea generală extraordinară a acționarilor SA „Moldovagaz” a aprobat componența reînnoită a Consiliului de Observatori al întreprinderii, potrivit unuiu anunț al companiei.

Printre membrii acestuia sunt Elena Burmistrova, Vicepreședintele Consiliului de administrație al SAP „Gazprom”, directorul general al SRL „Gazprom Export”, Serghei Kuzneț, membrul Consiliului de Administrație și șef al Departamentului SAP „Gazprom”, Dmitri Handoga, șeful de Departament SAP „Gazprom”, Kirill Neiumin, șeful de Direcție SAP „,Gazprom”, Veaceslav Negruță, consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul economic și Constantin Borosan, Secretar de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. La fel, Secretarul General al Ministerului Finanțelor, Dina Roșca, a devenit membru al Comisiei de cenzori.

Consilierul prezidențial în domeniul economic, Veaceslav Negruța a fost propus de către Agenția Proprietăți Publice (APP) în Consiliul de administrare al întreprinderii S.A. „Moldovagaz”.

Potrivit Maiei Sandu, candidatura lui Negruță a fost propusă, după ce a fost modificată legea și a oferit posibilitatea Președinției să-și delege reprezentant în această instituție. Argumentul șefei statului este faptul că, Moldovagaz nu ar fi transparentă și autoritățile de la Chișinău nu cunosc ce cheltuieli are întreprinderea.

SA „Moldovagaz” a fost fondată în anul 1999. SAP ”Gazprom” deține 50% din acțiuni, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova 35,33%, Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria 13,44%, persoanele fizice și juridice 1,23%.

#Negruța #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.