Cine este omul din spatele companiei aeriene ungare care ieșit de pe piața Republicii Moldova

Wizz Air Group este o companie fondată în 2003 de către actualul CEO, József Váradi şi de către alte cinci persoane cu experienţă în sectorul aerian. În Republica Moldova, compania a început operaţiunile în 2014.

József Váradi este fondatorul şi CEO-ul Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est. Strategia low-cost pe care a impus-o transportatorul a făcut ca Wizz Air să devină, de la un simplu start-up în, unul dintre jucătorii importanţi de pe continent.

Operatorul low cost Wizz Air este listat pe Bursa de valori din Londra (LSE).

Váradi a condus transportatorul naţional maghiar Malev între 2001 şi 2003, perioadă despre care spune cu mândrie că a contribuit la reducerea pierderilor cu 80% şi realizarea unui program complex de înnoire a flotei. Anterior, Váradi a lucrat în FMCG – cariera sa a început la Procter & Gamble în 1991 ca manager de vânzări şi a avansat rapid devenind în 1999 unul dintre cei mai tineri executivi.

Váradi a absolvit Universitatea de Ştiinţe Economice de la Budapesta şi are un master în economie. „Atât timp cât managerii şi oamenii de afaceri din România continuă să treacă de la tarifele mari ale Tarom la cele mici ale Wizz Air nu sunt îngrijorat dacă sunt admirat sau nu”, spune el, cu trimitere la planurile agresive legate de piaţa din România din anii următori.

Din 15 martie curent, operatorul low-cost „Wizz Air” și-a anulat zborurile din și spre Chișinău. Compania aeriană a invocat drept motiv pentru anularea zborurilor „riscul ridicat” din spațiul aerian al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În ultima perioadă compania a fost implicată în mai multe scandaluri. În weekendul trecut, în România, un avion al companiei Wizz Air care decolase de pe aeroportul Otopeni din București cu destinaţia Bruxelles s-a întors după doar 20 de minute, din cauza unei probleme tehnice.

Totodată, în ultima perioadă, Wizz Air a avut mai multe întârzieri ale zborurilor, însă reprezentanţii companiei au spus că nu doar operatorul ungar se confruntă cu această situaţie, ci toate companiile aeriene, existând probleme care perturbează industria aviatică.

#József Váradi #wizz air #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.