Culmea șpăgii! Mai mulți fiscaliști bănuiți că au pretins mită de 1,5 milioane de lei

Angajați ai fiscului de la Șoldănești, Fălești, Bălți, Soroca și Florești au fost reținuți de CNA. Aceștia ar fi pretins mită de la contribuabil de 1,5 milioane de lei, din perioada anului 2023- prezent.

Inspectorii fiscali ar fi acceptat restituirii de TVA contrar normelor prestabilite, mărimea mitei constituind 10 % din suma returnată.

În cadrul investigațiilor, au fost constatate mai multe acțiuni de împărțire a mitei între angajații fiscali, dar și acceptarea mijloacelor financiare de către unii reprezentanți ai conducerii direcțiilor menționate pentru evaluarea pozitivă a angajaților din subordine în scopul obținerii procentului salarial ridicat.

Astfel, în urma celor 36 percheziții efectuate la domiciliile, mijloacele de transport și birourile de serviciu ale funcționarilor publici au fost ridicate obiecte și documente relevante cauzei penale, inclusiv mijloace financiare în sumă totală de 1 500 000 de lei. La moment 5 persoane au calitatea de bănuit, una dintre care a fost reținută pentru 72 de ore.

Mai multe autodenunțuri au fost depuse în dimineața zilei de 04.06.2024 privind coruperea funcționarilor fiscali, inclusiv și pe unii funcționari de conducere. Ancheta se desfășoară sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău cu suportul Serviciului Fiscal de Stat.

Precizăm că, orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

Într-un comunicat de presă, Serviciul Fiscal de Stat spune că se disociază de angajații bănuiți de corupție și spune că va colabora cu ancheta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #Fisc #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.