Cum a fost torpilată rubla rusească din transferurile diasporei

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 145 milioane de dolari, cu 5 milioane de dolari mai puțin în luna aprilie față de martie și cu 1,4 milioane de dolari mai puțin față de luna similară a anului 2022.

În aprilie 2023, transferurile în euro au ajuns la cota de 81,5% față 36,1% acum 10 ani.

Acum zece ani transferurile moldovenilor era făcute în euro, dolari și ruble rusești. Or, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat geografia transferurilor, iar trimiterile în ruble rusești s-a redus constat urmare a sancțiunilor occidentale impuse Federației Ruse. În luna aprilie, cota transferurilor este 0%.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #euro #dolari #transferuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.