Cum a ieftinit vântul puternic curentul electric în unele țări europene. Prețul În Germania au coborât sub nivelul zero

Producţia mare de electricitate a turbinelor eoliene şi cererea scăzută în perioada sărbătorilor de Crăciun a făcut ca preţurile la electricitate în Germania să coboare sub nivelul zero, iar pieţele angro de electricitate din Franţa, Danemarca şi Marea Britanie au înregistrat şi ele preţuri negative pentru câteva ore, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Potrivit datelor de pe Epex Spot, una dintre cele mai mari burse de energie din Europa, în Germania preţurile pentru electricitatea cu livrare în ziua de 24 decembrie au coborât până la minus 3,37 euro pentru un Megawatt-oră pentru ca în ziua de 25 decembrie să revină în teritoriul pozitiv la 0,41 euro pentru un Megawatt-oră. În cazul contractului pentru miercuri, prima zi lucrătoare după Crăciun, cotaţiile erau la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră.

Tot în data de 24 decembrie, preţurile în Marea Britanie au scăzut până la minus 9,31 lire sterline (minus 11,84 dolari) pentru un Megawatt-oră iar în data de 25 decembrie preţurile au scăzut până la minus 11,93 euro pentru un Megawatt-oră în Franţa şi minus 8,54 euro pentru un Megawatt-oră în Danemarca.

Preţurile negative la electricitate apar din ce în ce mai frecvent pe măsură ce continentul conectează la reţea din ce în ce mai multe capacităţi regenerabile, care sunt dependente de evoluţiile meteorologice. De exemplu, în Germania producţia de energie eoliană este aşteptată să rămână la un nivel puternic pe întreg parcursul acestei săptămâni, urmând ca vineri să ajungă la un vârf de peste 50 de Gigawaţi, conform prognozelor Bloomberg. Recordul absolut în materie de producţie de energie eoliană în Germania a fost stabilit pe data de 21 decembrie, când au fost produşi 53 de Gigawaţi.

Situaţia preţurilor negative este şi o avanpremieră a ceea ce urmează să se întâmple pe pieţele europene, dacă valul preconizat de producţie de energie electrică regenerabilă nu va fi însoţit şi de o modificare pe partea cererii. Dezechilibrul dintre ofertă şi cerere ar putea să devină şi mai pronunţat până când flotele mai mari de automobile electrice, reţelele inteligente şi tehnologiile mai performante în domeniul bateriilor îşi vor face simţite efectele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.