Cum a reuşit o companie să ajungă, de la câteva perii vândute, la unul dintre cele mai mari businessuri din lume

18 Dec. 2022, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2022, 16:10 // Actual //  bani.md

Parcursul antreprenorial al lui Koo In-hwoi a fost unul presărat cu de toate, de la experienţe eşuate la idei inovative, care în final i-au adus succesul mult aşteptat: LG, a doua cea mai mare cea mai companie din ţara natală a fondatorului, Coreea de Sud, după gigantul Samsung, scrie businessmagazin.ro.

După ce şi-a terminat studiile secundare la Şcoala Superioară Normală Centrală din Seul, în 1924 Koo In-Hwoi şi-a început cariera de om de afaceri. La doi ani distanţă s-a întors în oraşul natal şi a fost numit la conducerea unei cooperative, făcănd în acelaşi timp comerţ cu diverse bunuri, iar în anul următor a devenit şef al filialei ziarului Dong-A Ilbo din Jisu.

În 1931, antreprenorul a deschis un magazin împreună cu fratele său mai mic, Koo Chul-hwoi. Lucrurile nu au mers însă conform planului, iar cei doi au suferit pierderi uriaşe. Fără a fi descurajat, Koo In-hwoi a încercat din nou să obţină împrumuturi oferind chiar proprietatea familiei drept garanţie.

Când Coreea şi-a recâştigat independenţa, Koo In-hwoi a început să se concentreze pe extinderea afacerilor sale, mutându-se la Busan, unde a început să importe cărbune. În această perioadă, o rudă a soţiei l-a vizitat împreună cu fiul său cel mare care tocmai se întorsese de la studii în Japonia. Respectiva vizită a marcat începutul parteneriatului de afaceri dintre cele două familii, un parteneriat care s-a întins pe durata a zeci de ani. Nu după mult timp, a decis să accepte sfatul fratelui său mai mic şi a început să producă cosmetice. Acesta a fost momentul în care s-a născut grupul LG de astăzi.

Prima afacere cu adevărat de succes a grupului, Lak Hui Chemical Industrial Corporation, a fost deschisă în 1947, când compania a început să comercializeze o cremă de faţă numită Lucky, care s-a vândut rapid în ciuda preţului relativ ridicat datorită ingredientelor sale de înaltă calitate. Cu toate acestea, deşi vânzările erau în creştere, o problemă legată de capacul recipientului a făcut ca mulţi oameni să returneze produsul. Soluţia antreprenorului a fost să folosească plastic pentru capac, chiar dacă folosirea acestui material nu era ceva obişnuit în Coreea. În septembrie 1952, a deschis o fabrică de materiale plastice în Busan şi a început să producă perii de păr, tot din plastic, care au avut, de asemenea, un mare succes. În două luni, a trebuit să adauge maşini de producţie suplimentare pentru a satisface cererea explozivă; în acelaşi timp a început să dezvolte produse noi, cum ar fi periuţele de dinţi.

În 1953, Koo In-hwoi a reuşit să înfiinţeze subsidiara Lak Hui Industrial Co. Ltd, dar ambiţiile sale nu s-au oprit aici. După alţi cinci ani a pus bazele unei noi divizii, Goldstar, care mai târziu a devenit LG Electronics. Goldstar a început cu proiecterea unor aparate radio, prima unitate ieşind de pe linia de producţie în 1959. Apoi a început să producă telefoane, ventilatoare, aparate de aer condiţionat, televizoare şi frigidere.

De-a lungul timpului, compania a creat parteneriate cu alte branduri de renume, precum Hitachi şi Philips. În prezent, holdingul LG Corporation operează la nivel mondial prin mai mult de 30 de companii din domeniile electronică, chimie şi telecomunicaţii. LG operează, de asemenea, Coca-Cola Korea Bottling Company, administrează proprietăţi imobiliare, oferă consultanţă în management şi operează o serie de cluburi sportive profesioniste.

Koo In-hwoi, fondatorul LG
1. S-a născut pe 27 august 1907, în Coreea de Sud;
2. A fost preşedinte al Ziarului Internaţional Busan şi al Federaţiei Industriilor Coreene;
3. A avut, de-a lungul timpului, afaceri în mai multe domenii, cea mai de succes fiind compania LG;
4. A fost căsătorit cu Huh Eeul-soo, alături de care a avut un copil;
5. A murit pe 31 decembrie 1969.

28 Apr. 2026, 17:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Apr. 2026, 17:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!