Kissinger: Este momentul să se negocieze o pace în Ucraina. Diplomatul, despre „visele privind dezmembrarea Rusiei”

Se apropie timpul unei păci negociate în Ucraina pentru a reduce riscul unui nou război mondial devastator, iar visele privind o dezmembrare a Rusiei ar putea declanșa haosul nuclear, a declarat experimentatul diplomat american Henry Kissinger, potrivit Reuters.

Kissinger, un arhitect al politicii de detensionare a Războiului Rece în calitate de secretar de stat în timpul președinților republicani Richard Nixon și Gerald Ford, s-a întâlnit de mai multe ori cu Vladimir Putin de când acesta a devenit președinte în 2000.
Afirmațiile sale vin într-un context în care nu se întrevede un final pentru conflictul declanșat de invazia lui Putin în Ucraina. Cel puțin zeci de mii de oameni au murit, iar milioane au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. Rusia controlează acum aproximativ o cincime din Ucraina.

Kremlinul susține că cei de la Kiev trebuie să recunoască anexarea de către Moscova a regiunilor din sud și est. Ucraina spune că toți soldații ruși trebuie să părăsească teritoriul său, inclusiv Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Kievul a solicitat să adere la NATO după ce Moscova a anunțat anexările în septembrie.

Kissinger: „Cum să evităm un alt război mondial”

„Se apropie momentul să ne folosim de schimbările strategice care au fost deja realizate și să le integrăm într-o nouă structură în vederea realizării păcii prin negociere”, a scris Kissinger în revista The Spectator.

„Un proces de pace ar trebui să lege Ucraina de NATO, indiferent cum ar fi formulată această legătură. Alternativa neutralității nu mai are sens”, afirmă Kissinger într-un articol intitulat „Cum să evităm un alt război mondial”.

Kissinger a declarat că a propus în luna mai un acord de încetare a focului care prevede ca Rusia să se retragă în spatele liniilor de dinainte de 24 februarie, iar Crimeea ar fi subiectul unor „negocieri”.

Directorul CIA, William Burns, a declarat într-un interviu publicat sâmbătă că, în timp ce majoritatea conflictelor se încheie prin negocieri, evaluarea CIA este că Rusia nu a fost până acum serioasă în ceea ce privește o negociere reală pentru a pune capăt războiului.

Ce spune celebrul diplomat despre „visele privind dezmembrarea Rusiei”

Kissinger, acum în vârstă de 99 de ani, a sugerat că, în cazul în care se va dovedi imposibilă revenirea la status quo-ul stabilit în 2014, referendumurile supravegheate la nivel internațional în teritoriile revendicate de Rusia ar putea fi o opțiune.

Kissinger a avertizat că dorințele de a face Rusia „neputincioasă”, sau chiar de a încerca dizolvarea Rusiei, ar putea declanșa haosul. Nici Ucraina, nici vreun stat occidental nu a pledat pentru așa ceva, notează Reuters.
„Dizolvarea Rusiei sau distrugerea capacității sale de politică strategică ar putea transforma teritoriul său care cuprinde 11 fuse orare într-un spațiu de conflicte”, a declarat Kissinger.

„Forțe (interne) concurente ar putea decide să își rezolve disputele prin violență. Alte țări ar putea căuta să își extindă pretențiile prin forță. Toate aceste pericole ar fi agravate de prezența a mii de arme nucleare care fac din Rusia una dintre cele mai mari două puteri nucleare din lume”, a mai spus el.

#kissinger #diplomat #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.