Criza de cipuri are o nouă „victimă”. Comenzile pentru routere de Internet se confruntă cu întârzieri

Furnizorii de Internet în bandă largă se confruntă cu întârzieri de peste un an la comenzile pentru routere de Internet, devenind ultima victimă a crizei de cipuri care afectează lanţurile mondiale de aprovizionare şi creează probleme pentru milioane de persoane care în continuarea lucrează de acasă, transmite Bloomberg.

Problemele provocate de închiderea uzinelor în urmă cu un an, din cauza coronavirusului, au fost agravate de o explozie a cererii pentru routere mai performante pentru casă, spune Karsten Gewecke, director pentru Europa la producătorul taiwanez de routere Zyxel Communications Corp. Începând din luna ianuarie, Zyxel a cerut clienţilor să facă comenzi cu un an în avans, pentru că perioada de aşteptare pentru componente precum cipuri de la Broadcom Inc. s-a dublat, a dezvăluit Karsten Gewecke, scrie AGERPRES.

Zyxel este un important furnizor de routere, iar printre clienţii săi se numără companiile de telecomunicaţii Telenor ASA din Norvegia şi Zen Internet din Marea Britanie.

La rândul său, producătorul american de echipamente de reţea Adtran, care în ultima perioadă a cucerit o parte din cota grupului chinez Huawei Technologies Co. în Europa, şi-a avertizat şi el clienţii că vor apărea întârzieri la livrări. Un purtător de cuvânt a informat că Adtran a decis să îşi extindă facilităţile de depozitare din Marea Britanie prin dublarea stocurilor şi capacităţilor logistice, în ideea de a evita problemele.

Niciun operator nu a rămas deocamdată fără routere însă lanţurile de aprovizionare vor fi tensionate în următoarele şase luni, astfel că este posibil să apară situaţii de criză, crede Karsten Gewecke.

Problemele celor de la Zyxel au început în urmă cu un an când uzina lor de la Wuxi, China, a fost închisă timp de o lună din cauza Covid-19. Între timp, producţia a fost reluată, dar livrările au fost limitate, iar costurile cu shippingul au crescut de zece ori faţă de nivelul anterior pe măsură ce exportatorii se grăbesc să concureze pentru spaţiu la bordul navelor cu echipamentele medicale şi de protecţie.

Chiar dacă fabricile chineze au reluat activitatea, a apărut o criză mondială de cipuri, din cauza problemelor de aprovizionare cu componente precum wafere de silicon sau a evaluărilor greşite cu privire la ofertă.

În situaţiile în care producătorii de semiconductori nu mai au capacităţi de rezervă, livrările pentru echipamentele mai puţin profitabile sunt puse la coadă. Routerele de Internet oferă marje de profit mai mici comparativ cu smartphone-urile şi computerele iar în cazul routerelor, cele destinate pentru pieţe mai sărace, cum este Europa de Est, utilizează componente mai puţin sofisticate şi cu marje de profit mai mici. În mod similar, micii operatori de telecomunicaţii au fost mai grav afectaţi comparativ cu rivalii lor care au operaţiuni la nivel global şi care au putut să îşi folosească puterea lor de cumpărare în avantajul propriu.

#internet #comenzi #router #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.