Cum ar putea Viktor Orban să îşi păstreze puterea şi imunitatea în Ungaria

Premierul ungar Viktor Orbán ar putea face o mutare strategică majoră, trecând de la funcţia de premier la cea de preşedinte al Ungariei, pentru a-şi consolida influenţa politică şi pentru a beneficia de imunitate, potrivit analiştilor politici citaţi de Capital.
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susţine că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croaţia, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul preşedinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab şi loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial, prin prelungirea mandatului prezidenţial la cinci ani şi extinderea atribuţiilor şefului statului, mai ales în domeniile politicii externe şi securităţii.
Potrivit lui Csaba, intenţia premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influenţeze decisiv direcţia strategică a Ungariei din postura de preşedinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecţie împotriva unor eventuale anchete şi ar garanta menţinerea controlului asupra instituţiilor cheie ale statului.
Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florenţa, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial ar altera profund echilibrul instituţional. El compară scenariul cu o combinaţie între modelul rusesc, bazat pe putere prezidenţială absolută, şi cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziţia.
Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluţii pentru a-şi conserva poziţia dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.

#Orban #putere #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.