Premierul ungar Viktor Orbán ar putea face o mutare strategică majoră, trecând de la funcţia de premier la cea de preşedinte al Ungariei, pentru a-şi consolida influenţa politică şi pentru a beneficia de imunitate, potrivit analiştilor politici citaţi de Capital.
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susţine că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croaţia, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul preşedinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab şi loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial, prin prelungirea mandatului prezidenţial la cinci ani şi extinderea atribuţiilor şefului statului, mai ales în domeniile politicii externe şi securităţii.
Potrivit lui Csaba, intenţia premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influenţeze decisiv direcţia strategică a Ungariei din postura de preşedinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecţie împotriva unor eventuale anchete şi ar garanta menţinerea controlului asupra instituţiilor cheie ale statului.
Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florenţa, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial ar altera profund echilibrul instituţional. El compară scenariul cu o combinaţie între modelul rusesc, bazat pe putere prezidenţială absolută, şi cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziţia.
Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluţii pentru a-şi conserva poziţia dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.
Cum ar putea Viktor Orban să îşi păstreze puterea şi imunitatea în Ungaria
Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.
Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.
Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.
În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Săracii Moldovei! Aproape o treime dintre oameni trăiesc cu sub 5.000 de lei pe lună
-
2Rucsacul de 40 de lei de pe TEMU a devenit „pericol național”. Marian: Nu e normal să coste atât
-
3Investitorii speriați de controale abuzive, legislație arbitrară și haos în instituțiile statului
-
4Guvernul pune bir pe coletele de pe Temu, Shein și Aliexpress! Munteanu pregătește lovitura pentru cumpărătorii online
-
5„Black Friday” pe șine! CFM pune pe piață zeci de locomotive la reducere