Cum ar putea Viktor Orban să îşi păstreze puterea şi imunitatea în Ungaria

Premierul ungar Viktor Orbán ar putea face o mutare strategică majoră, trecând de la funcţia de premier la cea de preşedinte al Ungariei, pentru a-şi consolida influenţa politică şi pentru a beneficia de imunitate, potrivit analiştilor politici citaţi de Capital.
Analistul politic maghiar Káncz Csaba susţine că Viktor Orbán a discutat în această vară, în Croaţia, despre scenariul de a-l înlocui pe actualul preşedinte, Tamás Sulyok, considerat un lider slab şi loial Fidesz. Planul prevede transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial, prin prelungirea mandatului prezidenţial la cinci ani şi extinderea atribuţiilor şefului statului, mai ales în domeniile politicii externe şi securităţii.
Potrivit lui Csaba, intenţia premierului este clară: chiar dacă Fidesz ar pierde alegerile parlamentare din 2026, Viktor Orbán ar continua să influenţeze decisiv direcţia strategică a Ungariei din postura de preşedinte. În plus, mutarea i-ar oferi protecţie împotriva unor eventuale anchete şi ar garanta menţinerea controlului asupra instituţiilor cheie ale statului.
Profesorul Stefano Bottoni, de la Universitatea din Florenţa, avertizează că transformarea Ungariei într-un regim semi-prezidenţial ar altera profund echilibrul instituţional. El compară scenariul cu o combinaţie între modelul rusesc, bazat pe putere prezidenţială absolută, şi cel polonez, caracterizat prin blocaje politice în caz de coabitare cu opoziţia.
Scăderea sprijinului electoral pentru Fidesz îl determină pe Viktor Orbán să caute soluţii pentru a-şi conserva poziţia dominantă în politica ungară, după mai bine de 16 ani la putere.

#Orban #putere #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi