Cum arată cea mai mare căpșună din lume? Dimensiunile pot fi comparate cu un telefon mobil

O căpșună uriașă crescută în Israel a stabilit un nou record mondial Guiness, a anunțat organizația într-un comunicat lansat marți, citat de Times of Israel.

Fructul a fost descoperit pe plantația „Strawberries in the Field” din comunitatea agricolă Kadima-Zoran (centrul Israelului), administrată de familia Ariel.

Căpșuna care a intrat în Cartea Recordurilor are o lungime de 18 centrimetri, o grosime de 4 centimetri și o circumferință de 34 de centimetri. Fructul cântărește 290 de grame.

Căpșuna uriașă este din soiul Ilan, dezvoltat de Nir Dai la Organizația de cercetări agricole din Israel. Acest soi este recunoscut pentru că produce fructe mari, scrie Digi24.

Nir Dai a fost prezent la cântărirea frutului și a spus că anul acesta sezonul căpșunilor a întârziat din cauza vremii reci, permițând mai multor fructe să se unească într-o căpșună mare.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Guinness World Records (@guinnessworldrecords)

„Căpșuna a crescut încet pe parcursul a 45 de zile de la apariția florilor, ceea ce i-a permis să atingă dimensiuni mari la momentul culesului”, a spus Nir Dai.

Familia Ariel, proprietarii plantanției „Strawberries in the Field”, au avut anul acesta patru căpșuni uriașe, însă doar una dintre ele a depășit recordul mondial de 250 de grame stabilit pe 28 ianuarie 2015 în Fukuoka (Japonia). Familia Ariel crește căpșuni de peste 40 de ani și aceasta este cea mai mare căpșună găsită vreodată.

După ce au găsit fructul, au verificat datele Guiness și descoperit că au un pretendent la titlu de cea mai mare căpșună. Sâmbătă au completat o cerere pe site-ul Guiness, iar a doua zi au adus un notar public care să fie martor la cântărirea oficială a fructului. Procesul a fost filmat și se vede cum căpșuna uriașă este cântărită și comparată cu dimensiunile unui telefon mobil.

#Strawberries in the Field #capsuna #Guiness #cea mai mare #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.