Cum arată pe interior casa lui Mark Zuckerberg, cunoscut pentru un trai extrem de modest pentru banii pe care îi are

28 Apr. 2021, 06:55
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
28 Apr. 2021, 06:55 // Au Bani //  MD Bani

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, în vârstă de 36 de ani, a reușit să adăuge 40 de miliarde de dolari la averea sa în anul 2020 și a depăsit astfel pragul de 100 de miliarde de dolari. Cu toate astea, miliardarul conduce o mașină accesibilă oricui și poate haine simple. Investește însă în imobiliare, în educația copiilor săi și în cercetarea medicală.

În topul Forbes al miliardarilor lumii, Zuckerbeg e pe locul 5, după Jeff Bezos (177 miliarde $), Elon Musk (151 miliarde $), Bernard Arnault și familia, deținătorii conglomeratului de lux LVMH (150 miliarde $) și Bill Gates (124 miliarde $).

Stil de viață discret, alături de familia sa

În ciuda statutului său, Zuckerberg duce o viață discretă alături de soția sa, Priscilla Chan, și cele două fiice ale lor.

Casa în care locuiește Mark Zuckerberg

Uite așa arată interiorul și exteriorul casei în care locuiește familia Zuckerberg:

Zuckerberg nu se îmbracă în haine extravagante, ci preferă blugii, tricourile și puloverele simple. Cu toate astea, multe dintre piesele sale vestimentare sunt mai scumpe decât par, iar valoarea lor se ridică câteodată la mii de dolari.

Mașinile lui Mark Zuckerberg

Și mașinile alese sunt relativ simple, alese să nu sară în ochi – Acura TSX, Volkswagen Golf GTI sau Honda Fit, toate evaluate la sau sub 30.000 de dolari.

Pe ce cheltuie banii Mark Zuckerberg

Investiții în imobiliare

Un domeniu unde Zuckerberg nu se uită la bani când face cumpărături îl reprezintă imobiliarele. În mai 2011 a achiziționat, cu 7 milioane de dolari, o casă de 5.000 de metri pătrați care dispune de un „asistent artificial inteligent la comandă”, în Palo Alto. Aceasta e casa în care a ales să locuiască împreună cu familia sa.

Anul următor, a început să cumpere proprietățile din jurul casei sale, cheltuind peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea a patru case, cu planuri de nivelare și reconstruire.

De asemenea, el deține, din 2013, o casă de 5.500 metri pătrați în orașul Mission District din San Francisco, în care a continuat să investească peste un milion de dolari în renovări, precum adăugarea unei sere și redecorarea bucătăriei.

Portofoliul imobiliar al miliardarului nu se oprește aici. În 2014, el a cheltuit 100 de milioane de dolari pe două proprietăți de pe insula Kauai: plantația Kahu’aina, o fostă plantație de trestie de zahăr, și plaja Pila’a, o proprietate cu o plajă cu nisip alb.

Zuckerberg mai deține două proprietăți pe malul lacului Tahoe, care au costat 59 milioane de dolari. Una dintre case, numită Brushwood Estate, se întinde pe 5.233 de metri pătrați, pe 2 hectare de teren.

Vacanță în Hawaii

Zuckerberg călătorește mai mult în scopuri de muncă decât de plăcere, iar atunci când o face, Facebook cheltuiește mult. De exemplu, în 2020 securitatea pentru Zuckerberg și familia a costat compania Facebook 23 de milioane de dolari, conform celei mai recente declarații de împuternicire a companiei.

Pandemia a făcut ca multe dintre călătoriile lui Zuckerberg să fie anulate, însă chiar și asa, el a fost surprins în vacanță în Hawaii, în timp ce făcea surfing pe o placă de surf electrică de 12.000 de dolari.

Miliarde pentru cercetări axate pe vindecarea bolilor

Zuckerberg are alături de soția sa, Priscilla Chan, o organizație filantropică fondată în 2015, axată pe „învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”.

În 2017, Zuckerberg a anunțat că va vinde acțiuni în valoare de 35 și 75 de milioane de dolari în următoarele 18 luni pentru a finanța Inițiativa Chan Zuckerberg, totalizând între 6 și 12 miliarde de dolari.

Zuckerberg și Chan au investit, de asemenea, miliarde în cercetări axate pe vindecarea bolilor lumii până la sfârșitul secolului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Inițiativa Chan Zuckerberg a lansat o organizație non-profit numită Biohub, pentru a începe studii despre vindecarea bolilor, inclusiv cercetări privind genomica, bolile infecțioase și dispozitivele implantabile.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.