Cum fabrică Rusia rachete în ciuda sancțiunilor. Soluția găsită pentru a-și spori constant arsenalul

19 Nov. 2022, 18:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2022, 18:59 // Actual //  bani.md

Cele aproximativ 100 de rachete lansate marți, 15 noiembrie, asupra Ucrainei reprezinta cel mai mare atac aerian al Rusiei de la începutul războiului. Acest lucru s-a întâmplat după ce oficialii occidentali și ucraineni au tot declarat că stocul de rachete al Moscovei scade rapid.

Indiferent dacă atacul a fost planificat de mult timp sau a fost un răspuns la recucerirea Hersonului de către Kiev, acesta ridică întrebări despre cât de epuizat ar putea fi arsenalul Rusiei. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a susținut că Rusia a consumat aproape 70% din stocul său de rachete pe care îl avea înainte de război, și i-au mai rămas 609, deși niciuna dintre aceste cifre nu poate fi verificată independent. Un raport al Ministerului Britanic al Apărării din 16 octombrie spunea că atacul pe scară largă asupra infrastructurii civile ucrainene din 10 octombrie a condus probabil la scăderea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune, „ceea ce probabil va limita capacitatea rușilor de a lovi ținte de la mare distanță”.

Cum a reușit atunci Rusia să realizeze ceea ce Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a numit „cea mai mare lovitură cu rachete de la începutul războiului”? Publicația The New Yor Times sugerează patru scenarii posibile:
1. Rusia apelează la Iran și Coreea de Nord pentru arme

Secretarul american al Apărării Lloyd J. Austin a declarat miercuri, 16 noiembrie, că Rusia încearcă să-și refacă arsenalul de rachete pentru a ține pasul cu cerințele câmpului de luptă, „deci se îndreaptă către Iran și Coreea de Nord”. „Cred că aceste țări probabil le vor oferi niște oportunități”, a spus Austin. Roiurile de drone de fabricație iraniană care atacă Ucraina au fost cea mai nouă armă a Rusiei în conflict.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 10 drone Shahed în timpul atacurilor de marți. Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ale Forţelor Armate Ucrainene, a declarat că este de așteptat ca Iranul să trimită rachete balistice în Rusia. Nu se știe câte rachete ar putea furniza Teheranul Moscovei, dar Iuri Ignat a adăugat că acestea sunt arme produse „destul de recent” cu o rază de acțiune de aproximativ 300 până la 700 de kilometri.

SUA au acuzat Coreea de Nord că a livrat în secret rachete și obuze de artilerie Rusiei. Atât Coreea de Nord, cât și Iranul au negat că au furnizat Moscovei arme de la începutul războiului.

2. Rusia poate construi mai multe rachete

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat creșterea eforturilor pentru sporirea producției de echipamente și sisteme „legate de sprijinirea unei operațiuni militare speciale” în Ucraina.

Janes, o companie globală de informații open-source specializată în subiecte militare, susține că Rusia a stocat probabil microcipuri și alte tehnologii necesare pentru a construi rachete de precizie înainte de a invada Ucraina în februarie, având în vedere deteriorarea relațiilor Moscovei cu Occidentul după anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Analiza Janes a remarcat că astfel de componente microelectronice au fost folosite și în scopuri civile și că Rusia ar fi putut să le obțină prin intermediul unor terți, cum ar fi state sau entități private care nu se dau în lături să riște sancțiuni din partea SUA.

„Rachete sunt probabil produse și acum deoarece economia este pe picior de război și multe fabrici legate de complexul militar-industrial rus lucrează în trei schimburi și chiar în weekend ”, se spune în analiza Janes.

3. Rusia folosește rachete antiaeriene pentru a ataca Ucraina

Într-un atac ulterioar de mai mică intensitate, de joi, 17 noiembrie, Rusia a tras cel puțin 10 rachete antiaeriene S-300 în orașe din apropierea liniei frontului, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene.

Dezvoltată de Rusia și exportată în Asia și Europa de Est, racheta sol-aer S-300 a fost dezvoltată pentru prima dată în 1978 pentru apărarea aeriană. Noile generații de rachete pot lovi avioane, drone și rachete balistice.
Ucraina folosește, de asemenea, rachete S-300 din propriile stocuri și donații de la alte state foste satelit ex-comuniste pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene rusești.

Resturile de la o rachetă S-300 care a fost lansată marți pentru a distruge rachete rusești sunt considerate a fi cauza uciderii accidentale a două persoane într-un sat polonez de lângă granița cu Ucraina.

Dar dependența din ce în ce mai mare a Rusiei de S-300 ca armă de atac la sol în Ucraina a fost unul dintre semnalele pentru oficialii și experții militari că armata rusă rămâne fără rachete de croazieră sau alte arme ofensive.

4. Rusia a păstrat o rezervă pentru un război împotriva NATO

Puțini oficiali occidentali au informații clare despre starea arsenalului Rusiei sau știu exact câte rachete rămân în arsenalul său, a spus Mark F. Kanchian, un fost strateg în armament al Marinei și a Casei Albe, acum analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Dar, potrivit acestuia, serviciile secrete occidentale consideră că Rusia a păstrat de multă vreme o rezervă de rachete și alte arme în cazul în care va intra în război cu NATO.

Nu se știe dacă Rusia ar fi putut recurge la acele rezerve pentru atacurile de marți, notează NYT.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.