Cum finanțează cele mai mari bănci din lume distrugerea Amazonului

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume finanțează distrugerea junglei amazoniene, în timp ce se prefac că protejează mediul, potrivit unui raport citat de The Guardian, care indică faptul că peste 70% din zonele împădurite nu sunt acoperite de măsurile de protecție pe care aceste instituții le-au implementat.

Băncile au pus miliarde de dolari la dispoziția companiilor de petrol și gaze implicate în proiecte care afectează Amazonul și destabilizează climatul, mediul și viețile popoarelor băștinașe.

Băncile spun că urmează politici etice care ajută să mențină cât mai intacte pădurile, sursele de biodiversitate, teritoriile băștinașilor și rezervațiile naturale.
În ciuda acestui fapt, investigația a dezvăluit mai multe limite geografice și tehnice în privința abilității lor de a monitoriza și îndeplini aceste obiective.

Raportul a fost întocmit de organizația de monitorizare Stand.earth și Organismul de Coordonare a Organizațiilor Băștinașe din Bazinul Amazonian (COICA). Cele cinci bănci în cauză sunt Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America – ele au finanțat acest sector cu mai mult de jumătate din împrumuturile obținute de companii.

În medie, 71% din Amazon nu este protejat de politicile celor cinci bănci privind schimbările climatice, biodiversitatea, vegetația și drepturile popoarelor băștinașe și ale comunităților locale.

Există diferențe semnificative de la o companie la alta. La unul dintre capetele spectrului se află banca JPMorgan Chase, ale cărei măsuri de protecție se aplică doar în cazul siturilor de patrimoniu mondial UNESCO – teritorii ce reprezintă doar 2% din Amazon și care oricum nu se află în vizorul companiilor din industria de petrol și gaz.
La polul opus se află banca britanică HSBC, potrivit raportului, care a finanțat cândva multe proiecte devastatoare pentru mediu, dar care nu a mai oferit nicio finanțare de când a adoptat politica de excludere 100% a proiectelor desfășurate în Amazon, începând din decembrie 2022.

„Acest lucru arată că se poate și că s-a făcut deja, chiar și de către o companie care avea cândva un interes mare” în exploatarea resurselor în Amazon, a spus Angeline Robertson, autorul principal al raportului.
Banca spaniolă Santander este cel mai mare finanțator din Europa al industriei de petrol și gaze din Amazon și al patrulea din lume, cu aproape 1,4 miliarde de dolari investiți direct în perioada 2009-2023. Politicile lor de protecție a mediului acoperă doar 16% din Amazon.

Băncile nord-americane Citibank și JPMorgan Chase au investit cel mai mult în companiile care desfășoară proiecte de extragere a petrolului și gazelor în Amazon – 2,43, respectiv 2,42 miliarde de dolari.

Itaú Unibanco din Brazilia nu are nicio politică de excludere în privința industriei de petrol și gaze din regiune, potrivit raportului care a scos în evidență finanțarea proiectelor desfășurate de Eneva, Frontera, Geopark, Petrobas, Petroquimica Comodoro Rivadavia și Transportadora de Gaz del Peru.
Bank of America a fost, anul trecut, cel mai mare finanțator al exploatării de petrol și gaze în Amazon.

„Trăim la propriu într-o junglă în flăcări, râurile noastre sunt ori poluate, ori seacă”, a spus Fany Kuiru, coordonatorul general al COICA. „Soarta noastră este soarta voastră: Amazonul este critic pentru viitorul planetei noastre. Băncile încearcă să se curețe de orice vină prin politici vagi, dar trebuie trase la răspundere pentru pagubele pe care banii lor le provoacă popoarelor băștinașe din Amazon și biodiversității pădurii tropicale.”
„Cerem ca Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America să oprească finanțarea în petrol și gaze”, a mai spus Kuiru.

De când Stand.earth a lansat campania Exit Amazon Oil and Gas, mai multe bănci, inclusiv BNP Paribas, Natixis, ING și Credit Suisse, au promis că nu vor mai investi în comerțul cu petrol prin porturile din Ecuador și Peru, care include o mare parte din întreg comerțul cu combustibili fosili din Amazon. HSBC și Barclays au luat și ele mai multe măsuri de excludere geografică.

Autorii raportului spun că vor să lucreze cu băncile care continuă să investească în proiectele de exploatare a resurselor din Amazon pentru ca acestea să impună reguli mai stricte și, într-un final, să excludă aceste proiecte din portofoliul lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amazon #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.