Cum finanțează cele mai mari bănci din lume distrugerea Amazonului

12 Iun. 2024, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2024, 08:00 // Actual //  bani.md

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume finanțează distrugerea junglei amazoniene, în timp ce se prefac că protejează mediul, potrivit unui raport citat de The Guardian, care indică faptul că peste 70% din zonele împădurite nu sunt acoperite de măsurile de protecție pe care aceste instituții le-au implementat.

Băncile au pus miliarde de dolari la dispoziția companiilor de petrol și gaze implicate în proiecte care afectează Amazonul și destabilizează climatul, mediul și viețile popoarelor băștinașe.

Băncile spun că urmează politici etice care ajută să mențină cât mai intacte pădurile, sursele de biodiversitate, teritoriile băștinașilor și rezervațiile naturale.
În ciuda acestui fapt, investigația a dezvăluit mai multe limite geografice și tehnice în privința abilității lor de a monitoriza și îndeplini aceste obiective.

Raportul a fost întocmit de organizația de monitorizare Stand.earth și Organismul de Coordonare a Organizațiilor Băștinașe din Bazinul Amazonian (COICA). Cele cinci bănci în cauză sunt Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America – ele au finanțat acest sector cu mai mult de jumătate din împrumuturile obținute de companii.

În medie, 71% din Amazon nu este protejat de politicile celor cinci bănci privind schimbările climatice, biodiversitatea, vegetația și drepturile popoarelor băștinașe și ale comunităților locale.

Există diferențe semnificative de la o companie la alta. La unul dintre capetele spectrului se află banca JPMorgan Chase, ale cărei măsuri de protecție se aplică doar în cazul siturilor de patrimoniu mondial UNESCO – teritorii ce reprezintă doar 2% din Amazon și care oricum nu se află în vizorul companiilor din industria de petrol și gaz.
La polul opus se află banca britanică HSBC, potrivit raportului, care a finanțat cândva multe proiecte devastatoare pentru mediu, dar care nu a mai oferit nicio finanțare de când a adoptat politica de excludere 100% a proiectelor desfășurate în Amazon, începând din decembrie 2022.

„Acest lucru arată că se poate și că s-a făcut deja, chiar și de către o companie care avea cândva un interes mare” în exploatarea resurselor în Amazon, a spus Angeline Robertson, autorul principal al raportului.
Banca spaniolă Santander este cel mai mare finanțator din Europa al industriei de petrol și gaze din Amazon și al patrulea din lume, cu aproape 1,4 miliarde de dolari investiți direct în perioada 2009-2023. Politicile lor de protecție a mediului acoperă doar 16% din Amazon.

Băncile nord-americane Citibank și JPMorgan Chase au investit cel mai mult în companiile care desfășoară proiecte de extragere a petrolului și gazelor în Amazon – 2,43, respectiv 2,42 miliarde de dolari.

Itaú Unibanco din Brazilia nu are nicio politică de excludere în privința industriei de petrol și gaze din regiune, potrivit raportului care a scos în evidență finanțarea proiectelor desfășurate de Eneva, Frontera, Geopark, Petrobas, Petroquimica Comodoro Rivadavia și Transportadora de Gaz del Peru.
Bank of America a fost, anul trecut, cel mai mare finanțator al exploatării de petrol și gaze în Amazon.

„Trăim la propriu într-o junglă în flăcări, râurile noastre sunt ori poluate, ori seacă”, a spus Fany Kuiru, coordonatorul general al COICA. „Soarta noastră este soarta voastră: Amazonul este critic pentru viitorul planetei noastre. Băncile încearcă să se curețe de orice vină prin politici vagi, dar trebuie trase la răspundere pentru pagubele pe care banii lor le provoacă popoarelor băștinașe din Amazon și biodiversității pădurii tropicale.”
„Cerem ca Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America să oprească finanțarea în petrol și gaze”, a mai spus Kuiru.

De când Stand.earth a lansat campania Exit Amazon Oil and Gas, mai multe bănci, inclusiv BNP Paribas, Natixis, ING și Credit Suisse, au promis că nu vor mai investi în comerțul cu petrol prin porturile din Ecuador și Peru, care include o mare parte din întreg comerțul cu combustibili fosili din Amazon. HSBC și Barclays au luat și ele mai multe măsuri de excludere geografică.

Autorii raportului spun că vor să lucreze cu băncile care continuă să investească în proiectele de exploatare a resurselor din Amazon pentru ca acestea să impună reguli mai stricte și, într-un final, să excludă aceste proiecte din portofoliul lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Aug. 2025, 08:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2025, 08:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În cadrul ofertei de preluare derulate de grupul polonez Maspex asupra producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), mai mulți membri din conducerea companiei și-au vândut pachete semnificative de acțiuni, potrivit rapoartelor publicate miercuri la Bursa de Valori București.

Marcel Grajdieru, director general Crama Ceptura, a cedat 321.496 de acțiuni la prețul de 21 lei/unitate, încasând 6,75 milioane lei. Eugeniu Baltag, director pentru relații cu investitorii, a vândut 26.500 de acțiuni pentru peste 500.000 lei, iar Vladimir Cosovan, agronom-șef, a încasat circa 875.000 lei din vânzarea titlurilor WINE, scrie Ziarul Financiar.

Gheorghe Negura, controlor financiar, a obținut aproximativ 505.000 lei din tranzacții, Dumitru Groza, economist, 183.500 lei, iar Grigore Meriacre, CEO Angel’s Estate, 934.000 lei. Fondatorul și directorul general Victor Bostan a vândut 10.600 de acțiuni la 21 lei și 14.100 de acțiuni la 20,75 lei, încasând în total peste 500.000 lei. Soția sa, Aliona Bostan, a realizat vânzări de 1,27 milioane lei, iar Nicoleta Bostan a vândut 6.750 de acțiuni pentru circa 142.000 lei.

Oferta Maspex, desfășurată între 16 și 30 iulie 2025, a vizat inițial 98% din capitalul Purcari, însă s-a încheiat cu achiziționarea a aproximativ 72% din ținta anunțată, valoarea totală a operațiunii ridicându-se la circa 600 milioane lei.

Purcari a raportat pentru primul trimestru din 2025 venituri de 91 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul precedent, dar un profit net în scădere cu 17%, la 9 milioane lei. Acțiunile WINE se tranzacționează la 20,25 lei, cu 40% mai mult față de începutul anului, capitalizarea bursieră fiind de aproximativ 820 milioane lei.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII