Cum funcţionează dronele kamikaze iraniene folosite de Rusia în Ucraina

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o rază de acţiune de aproape 2000 de kilometri şi nu poartă încărcături explozive mari.

Drona Shahed 136, denumită arma „democratică”, pentru că şi ţările „mai mici” o pot folosi, are un cost relativ mic. Sunt drone-kamikaze utilizate în raidurilor ruşilor asupra oraşelor Ucrainei.

Moscova, după luni de conflict, a observat scăderea stocurilor de rachete: a folosit până acum mii şi vrea să păstreze o parte pentru viitor.

Aşa că a apelat la ajutorul Iranul, care a furnizat sute de aeronave de recunoaştere Shahed 136 şi Mohajer. Mijloacele respective s-au dovedit eficiente, în special pentru terorizarea populaţiei.

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o autonomie de 1.800 de kilometri (poate chiar mai mult), pot fi lansate din camioane, cu încărcături explozive nu foarte mari, sunt totuşi o ameninţare concretă pentru infrastructuri, pentru mediul urban şi pentru centrale electrice.

#drone #Iran #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida tranziției accelerate spre surse regenerabile, gazul natural continuă să joace un rol-cheie în sistemele energetice ale mai multor state europene, arată o analiză bazată pe datele Băncii Mondiale pentru anii 2021–2023.

Potrivit datelor, Azerbaijan este lider absolut la ponderea gazului în producția de electricitate: 92% din energia electrică este generată din gaze naturale. Pe următoarele poziții se află Malta cu 86% și Republica Moldova cu 85%, ceea ce plasează Moldova în top 3 cele mai dependente economii europene de gaz pentru producția de electricitate.

Gazul are o importanță majoră și în Belarus, unde circa 75% din electricitate este produsă din acest combustibil. În Rusia, ponderea gazului ajunge la 45%, un nivel comparabil cu cel din Irlanda (48%), Italia (45%) și Armenia (42%).

La polul opus, există state care nu folosesc deloc gazul natural pentru producerea energiei electrice. Printre acestea se numără Elveția, Muntenegru și Estonia, care mizează pe alte surse — hidroenergie, nuclear sau regenerabile.

În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta era dependentă de curentul de la Cuciurgan, care livra curent electric părții drepte a Nistrului. Energia era produsă din gazul rusesc, pentru care Tiraspolul nu plătea. De la 1 ianuarie 2025, Chișinăul a renunțat definit la curentul din stânga Nistrului, după ce Federația Rusă a suspendat livrările de metan în stânga Nistrului, pe care ulterior le-a reluat dar în cantități mai mici. Este vorba de 3,2 milioane metri cubi, față de 5,2 milioane cât livra înainte de suspendarea livrărilor.