Aurul scapă de sub control. A ajuns la 5.600 de dolari uncia

29 Ian. 2026, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 09:54 // Actual //  Ursu Victor

Prețul aurului a continuat să crească puternic joi, apropiindu-se de pragul de 5.600 de dolari uncia, pe fondul unei fugi masive a investitorilor spre active de refugiu, alimentată de tensiuni geopolitice și incertitudini economice majore. În paralel, argintul a depășit nivelul record de 120 de dolari, scrie REUTERS.

Aurul spot s-a apreciat cu 3%, ajungând la 5.560,07 dolari uncia la ora 05:57 GMT, după ce atinsese anterior un maxim istoric de 5.594,82 dolari. Metalul galben a înregistrat nouă sesiuni consecutive de recorduri, un ritm fără precedent.

„Prețurile aurului cresc pe fondul cererii de refugiu, generate de situația geopolitică neobișnuită și de instabilitatea politică din SUA. Există îngrijorări legate de independența Rezervei Federale, iar când aceasta este pusă sub semnul întrebării, încrederea investitorilor în sistemul financiar este zdruncinată”, a declarat Soni Kumari, analist ANZ.

Investitorii sunt tot mai îngrijorați de posibila afectare a independenței Federal Reserve, în contextul investigației penale lansate de administrația Donald Trump împotriva președintelui Fed, Jerome Powell, a tentativelor de demitere a guvernatoarei Lisa Cook și a apropierii momentului desemnării succesorului lui Powell, în luna mai.

„Creșterea datoriei SUA și incertitudinea generată de fragmentarea sistemului comercial global în blocuri regionale, în locul unui model centrat pe SUA, determină investitorii să se refugieze în aur”, a explicat Edward Meir, analist la Marex.

Aurul a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de dolari uncia la începutul săptămânii și a acumulat un avans de peste 10% doar în această săptămână, susținut de cererea de refugiu, achizițiile masive ale băncilor centrale și slăbirea dolarului. De la începutul anului 2026, aurul s-a apreciat cu peste 27%, după o creștere de 64% în 2025.

„Deși natura parabolică a raliului sugerează că o corecție ar putea apărea în curând, fundamentele rămân solide pe tot parcursul lui 2026, ceea ce face ca orice scădere să fie o oportunitate atractivă de cumpărare”, a declarat Tony Sycamore, analist IG.

Pe plan geopolitic, Donald Trump a cerut Iranului să revină la masa negocierilor privind programul nuclear, avertizând că un eventual nou atac al SUA ar fi „mult mai sever” decât cel din anul precedent. Teheranul a răspuns amenințând cu represalii împotriva SUA, Israelului și a aliaților acestora.

Între timp, Rezerva Federală a menținut dobânda de politică monetară neschimbată, iar Jerome Powell a declarat că inflația rămâne mult peste ținta de 2%.

Pe fondul prețurilor ridicate, comercianții de metale prețioase din Shanghai și Hong Kong raportează un aflux masiv de clienți, unii investitori mizând pe noi maxime istorice.

Argintul spot a crescut cu 1,4%, până la 118,25 dolari uncia, după ce a atins un record de 120,45 dolari. Cererea pentru alternative mai ieftine la aur, deficitele de ofertă și cumpărările speculative au propulsat argintul, care a urcat cu peste 60% în 2026.

Platina s-a apreciat cu 2,8%, la 2.770,49 dolari uncia, după un record de 2.918,80 dolari, iar paladiul a urcat cu 1,6%, până la 2.107,37 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.