Cum încearcă Putin să le ia din mână ucrainenilor cea mai puternică armă

Cele mai recente știri de pe frontul de est duc la pesimism atât în Ucraina, cât și în străinătate. Totuși, demonstrația de forță a Rusiei la Severodonețk este orientativă, nimic mai mult decât o altă „operațiune specială” a lui Putin, doar că de data aceasta este îndreptată împotriva a ceea ce racheta rusă nu poate distruge – voința. Frederick Kagan de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Ucraina are toate șansele de a câștiga dacă supraviețuiește psihologic, scrie The Time.

Putin pariază acum că armata rusă va putea rupe voința colectivă nu numai a Ucrainei, ci și a partenerilor occidentali deja obosiți de război. Acea „vinaigretă” militară, care a reușit să se concentreze în estul Ucrainei, încet, cu pierderi uriașe, înaintează prin ruinele orașelor ucrainene distruse până la pământ de artilerie. Forțele ucrainene se retrag cu înțelepciune pentru a salva viețile soldaților, dar cu prețul propriului spirit de luptă și al dorinței de a continua lupta.
Prin urmare, atât în rândurile armatei, cât și în societate, există îndoieli cu privire la posibilul succes al Ucrainei. Acest lucru se întâmplă și pe fundalul unei întârzieri în furnizarea ajutorului occidental și al refuzului Statelor Unite și al altor țări de a furniza tipurile de arme necesare. În plus, în Occident se aud propuneri ca Ucraina să facă concesii.

„Toate acestea sunt exact de ce are nevoie Putin. El nu poate învinge Ucraina militar atâta timp cât ucrainenii păstrează voința de luptă și Occidentul îi sprijină. Prin urmare, el atacă voința ambilor, forțându-și trupele să lanseze cea mai brutală ofensivă în acest sens. Putin deține, de asemenea, ostatice principalele exporturi ale Ucrainei de alimente și combustibili, sperând să impună Occidentului costuri suficient de mari pentru a-l convinge să abandoneze Kievul”, a spus Frederick Kagan.

Prin urmare, nu trebuie să fii orbit de mirajul succesului armatei ruse în regiunea Lugansk. Un specialist ISW scrie că această ofensivă este „un pariu disperat al unui dictator care pariază pe ultima forță de luptă ofensivă pe care o poate reuni, sperând să înfrângă voința inamicilor săi de a continua să lupte ”.
După „bătălia pentru Donbass” Rusia nu va mai putea organiza aceeași ofensivă puternică în altă direcție, din mai multe motive obiective. Și anume, lipsa rezervelor de forțe instruite, resursele tehnice au fost epuizate semnificativ, iar restaurarea necesită timp și starea morală și psihologică scăzută a propriilor trupe.

Prin urmare, după ce au rezistat acestei lovituri, ucrainenii vor putea lansa o contraofensivă și vor recuceri teritoriile ocupate de Rusia.

Dar pentru aceasta este necesar ca ucrainenii să păstreze trează voința de a lupta a partenerilor internaționali.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.