Cum încearcă Ungaria să-şi repornească economia şi să aducă bani la buget cu şantiere de infrastructură

07 Iul. 2024, 10:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2024, 10:58 // Actual //  bani.md

**Ungaria Investiții Majore în Infrastructură pentru Creșterea Veniturilor Statului**

**Budapesta, 7 iulie 2024** – Ministrul maghiar al transporturilor, János Lázár, a subliniat importanța infrastructurii rutiere pentru economia Ungariei, afirmând că dezvoltarea autostrăzilor și drumurilor rapide este crucială pentru creșterea veniturilor statului. „Cu cât sunt mai multe autostrăzi și drumuri rapide, cu atât mai mulți bani face statul,” a declarat Lázár. În prezent, guvernul colectează 1,5 miliarde de euro anual din taxe de drum, dar obiectivul este dublarea acestor încasări.

Ungaria, situată pe axa vest-est a Europei, joacă un rol esențial în transportul continental, motiv pentru care investițiile în infrastructură sunt esențiale, a explicat Lázár. Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul construcțiilor, din cauza măsurilor de austeritate și a suspendării accesului la fonduri europene, ceea ce a dus la stagnarea activității pe 300 de șantiere și la recesiune economică. Cu toate acestea, anul 2024 promite să fie diferit, cu fiecare minister prezentând planuri de investiții pe zece ani.

Planul Ministerului Transporturilor include un program extins de dezvoltare a infrastructurii rutiere și investiții de miliarde de euro în modernizarea căilor ferate. Lázár a asigurat că rețeaua feroviară maghiară, cu restricții de viteză pe 3.000-3.500 km din cei 6.000 km, va fi modernizată. „Suntem în discuții cu băncile de investiții europene pentru a contracta împrumuturi și a cheltui miliarde de euro în următorii patru ani pentru modernizarea căilor ferate,” a spus ministrul.

Ungaria se mândrește cu autostrăzile sale, care atrag fabrici și investiții străine, însă degradarea infrastructurii feroviare devine o problemă tot mai acută. Cu peste 80 km de cale ferată la 1.000 km², Ungaria este pe locul doi în regiune la densitatea rețelei feroviare, după Cehia. Polonia și România urmează cu densități mai mici, influențate de factori geografici.

În ceea ce privește electrificarea căilor ferate, Ungaria are un grad de electrificare de 41%, similar cu cel al României (38%), dar mai mic decât cel al Poloniei (63%) și Bulgariei (74%). Proiectele de modernizare feroviară din Ungaria includ construirea unei centuri feroviare în jurul Budapestei și conectarea aeroportului capitalei cu trenuri de mare viteză, în cooperare cu China.

Ungaria are o strategie ambițioasă pentru producția de material rulant feroviar până în 2030, având nevoie de 100.000 de locuri noi de muncă și creșterea capacității de transport de marfă la 70 de milioane de tone anual. De asemenea, proiectele includ dezvoltarea transportului feroviar suburban în jurul Budapestei și extinderea rețelei de tramvaie-trenuri în sudul țării.

Polonia și alte țări din regiune, precum Ucraina, investesc și ele masiv în modernizarea infrastructurii feroviare, fiecare având strategii naționale pe termen lung pentru dezvoltarea acestui sector crucial pentru mobilitatea și economia lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!