Cum încerca Putin să-i distragă atenția lui Trump? Ar fi angajat o brunetă atragătoare ca translator

Putin ar fi angajat o brunetă atractivă ca traducătoare pentru a-i distrage atenția lui Trump la Summitul G20 din 2019, scrie Stephanie Grisham, fostă purtătoare de cuvânt a Casei Albe, în noua ei carte.

Cartea acesteia, „I’ll Take Your Questions Now,”(n.r. Acum vă răspund la întrebări), va fi publicată în următoarele săptămâni, și vorbește, printre altele de întâlnirea celor doi lideri la summitul din Osaka, Japonia.

Grisham a spus că în timpul acelei întâlniri, Fiona Hill, expertul de la Casa Albă în relația cu Rusia, care a fost ulterior martor în procesul lui Trump, s-a întors căre ea, și i-a arătat cum încerca Putin să-i distragă atenția lui Trump, scrie antena3.ro.

”Când a început întâlnirea, Fiona Hill s-a aplecat către mine, și m-a întrebat dacă am observat-o pe traducătoarea lui Putin, care era o femeie foarte atrăgătoare, o brunetă cu părul lung, o față drăguță, și un corp minunat”, a scris Grisham, potrivit New York Times.

”Mi-a mai spus că ea suspectează că femeia a fost aleasă special de Putin ca să îl distragă pe președintele nostru”.

În imaginile de la acele discuții, apare o femeie cu părul închis la culoare, care traduce în engleză declarațiile lui Putin, în timp ce Trump privește.

Femeia este Daria Boyarskaya, o tânără de 36 de ani, care a fost traducător pentru Vladimir Putin și la alte întâlniri oficiale la care el a participat.

Kremlinul a negat că președintele rus a avut vreun rol în alegerea deliberată a traducătoarei.

Relația lui Trump cu Putin a fost un subiect discutat în timpul mandatului fostului președinte, iar serviciile de informații SUA au concluzionat că Rusia a coordonat un efort de manipulare a campaniei prezidenţiale americane din 2020, în favoarea fostului preşedinte Donald Trump, cu acuzaţii ”înşelătoare sau lipsite de fundament” împotriva contracandidatului acestuia, Joe Biden.

În cartea apărută în 2018, scrisă de Greg Miller, ”The apprentice” ( n.r Ucenicul), Putin ar fi încercat să exploateze slăbiciunile lui Trump, și a alimentat suspiciunile lui Trump cu privire la un „stat profund” format din oficiali americani care lucrează împotriva lui.

Grisham a scris în repetate rânduri despre întâlnirile Putin-Trump, în care cei doi adoptau un ton agresiv doar în fața camerelor.

„OK, voi părea un pic mai dur faţă de tine preţ de câteva minute. E doar pentru camere,după ce pleacă, vom discuta. Mă înţelegi”, a dezvăluit Stephanie Grisham.

Într-o declaraţie trimisă Washington Post, purtătorul de cuvânt al lui Trump, Liz Harrington a spus că volumul este „o altă încercare jalnică de a profita de puterea preşedintelui şi de a vinde minciuni despre familia Trump”.

Harrington a descris-o pe Grisham drept „un fost angajat nemulţumit” şi a spus că editorii „ar trebui să fie ruşinaţi de ei înşişi pentru că exploatează oameni disperaţi care văd câştigul pe termen scurt în scrierea unei cărţi pline de minciuni”.

#translatoare #Putin #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.