Cum intenționează Putin să sufoce Occidentul. ”Dacă poți controla rutele migranților, poți controla efectiv alegerile”

02 Mart. 2024, 08:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2024, 08:55 // Actual //  bani.md

Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din statele europene prin aducerea de migranți pe continent cu ajutorul unor armate private, dezvăluie The Telegraph.

Vladimir Putin are deja influență asupra unora dintre principalele rute folosite pentru a ajunge pe continent, iar acum poliția de frontieră europeană se teme că Rusia își va „intensifica” eforturile de a muta migranții spre Europa odată cu sosirea primăverii.

Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia – forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa.

The Telegraph a văzut documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile agenților ruși de a înființa o „forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni” formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți.

Planurile au eșuat, deoarece plățile efectuate prin intermediul „Institutului cultural ruso-libian” din Moscova nu au avut loc niciodată, deși se crede că este o mostră a ceea ce s-ar putea întâmpla.

Acest lucru a fost însoțit de avertismente că Putin încearcă să influențeze politica țărilor din Occident, folosind unele țări africane ca locuri de staționare pentru migranți.

Poliția de frontieră a UE a declarat că Rusia folosește migrația „ca o pârghie într-un joc mai amplu de influență și presiune” asupra adversarilor săi din Vest.

Acest lucru ar fi de mare folos lui Putin și Rusiei, care continuă să ducă războiul în Ucraina, care este în prezent sprijinit de aliații săi din Europa și SUA.

Cu toate acestea, odată cu alegerile UE din iunie, se preconizează că Parlamentul European va înclina spre dreapta, migrația dovedindu-se deja a fi o problemă cheie pentru alegători.

La rândul său, se așteaptă ca o creștere a numărului de eurodeputați care sunt mai puțin înțelegători față de situația dificilă a Ucrainei – și mai simpatizanți cu Putin – să ocupe locuri în Parlamentul European, reducând astfel sprijinul acordat Kievului în apărarea sa împotriva Rusiei.

O sursă de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților în Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial”.

Se preconizează că, dacă Rusia ar avea câștig de cauză, mulți migranți ar încerca să traverseze Marea Mediterană cu barca în sudul Europei, înainte de a fi ajutați de traficanții de persoane să ajungă în alte țări.

Rusia are deja mii de mercenari care luptă în actualul război civil din Libia și există informații potrivit cărora aceștia sunt puternic implicați în bandele de traficanți.

Există temeri că migranții care au trecut în Europa în timpul iernii iar la ordinul lui Putin ar putea încerca să traverseze Canalul Mânecii în timpul verii, când condițiile sunt mai favorabile.

Frontex, agenția de poliție de frontieră a UE, a declarat că în 2023 s-au înregistrat 380.000 de treceri neregulamentare ale frontierei, cel mai mare număr din 2016 încoace. Dintre acestea, mai mult de 62.000 au încercat să intre în Marea Britanie, a adăugat aceasta.

Kremlinul a fost deja acuzat că a încercat să creeze o criză a refugiaților trimițând solicitanți de azil la granița sa cu Finlanda, forțându-l pe noul membru NATO să-și închidă porțile migranților în încercarea de a opri valul.

Și din 2021, Belarus – cel mai apropiat aliat al Rusiei – a fost acuzat că a condus imigranți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord – care au călătorit prin Rusia – la granițele sale cu Polonia, Lituania și Letonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!