Cum îşi îmbolnăveşte şi omoară Bank of America angajaţii

13 Aug. 2024, 13:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
13 Aug. 2024, 13:37 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Yuliya Lavysh a fost încântată să accepte o ofertă pentru un job de la Bank of America în timp ce era studentă la Universitatea Smith. Dar a renunţat în 2022, după trei ani pe­trecuţi în sediul din Chicago, unde şefii au ţinut-o pe ea şi pe colegii ei la muncă în birou până la ora 5 dimi­neaţa, cerându-le să mintă în legă­tură cu programul de lucru, scrie The Wall Street Journal.

Odată, a spus ea, a lucrat până la 4 dimineaţa şi se îndrepta spre casă cu un taxi doar pentru ca un bancher senior să-i ceară mai multe modifi­cări pentru o propunere către un cli­ent şi să lase o copie tipărită superi­orilor pentru verificare. Yuliya i-a cerut taximetristului să se întoarcă.

Roy Wang a lucrat ca bancher de investiţii pentru subsidiara din Tokyo. Şi-a înregistrat meticulos ore­le suplimentare. Dar când resursele umane le-au spus şefilor săi că lu­crea­ză prea mult, un manager i-a cerut să raporteze doar cât este per­mis de politicile băncii.

Roy a spus că a continuat să lucreze cel puţin o noapte întreagă în fiecare săptămână – şi nu era ceva neobişnuit ca ban­cherii juniori să prindă câteva ore de somn într-o cabină de baie sau într-o sală de conferinţe. A plecat după ce medicul său i-a semnalat că are probleme cu colesterolul şi că alţi indicatori au crescut la niveluri nesănătoase. Un analist din echipa de finanţe pentru America de Sud din New York s-a prăbuşit anul trecut după ce a lucrat ore îndelungate, determi­nându-i pe colegii săi să cheme o ambulanţă la birou.

Un alt bancher din New York, în prezent vicepreşedinte, s-a internat într-un spital anul acesta după ce s-a simţit rău şi dezamăgit din cauza muncii non-stop – totuşi a ales să continue să îndeplinească sarcinile şi a preluat apelurile clienţilor de pe patul de spital.

Apoi, în mai, un asociat al Bank of America a murit. El a lucrat peste 100 de ore pe săptămână pentru a ter­mina munca la o achiziţie de 2 mi­liarde de dolari.

Wall Street Journal a vorbit cu peste 35 de oameni familiarizaţi cu condiţiile de muncă de la Bank of America, inclusiv foşti şi actuali ban­cheri de investiţii, de la nivel inferior până la nivel executiv, din birouri din întreaga lume.

Mulţi au descris modul în care superiorii îi instruiesc pe bancherii juniori să ignore politicile care limitează programul.

Experienţele lor contravin regu­lilor introduse cu un deceniu în urmă pentru a proteja bancherii de su­praso­licitare, ridicând să readucă în lumina reflectoarelor cultura de muncă a băncii.

Restricţiile au fost puse în aplicare după un alt deces – un stagiar de la Bank of America din Londra a murit în urma unei crize, după ce a lucrat mai multe nopţi la rând.

Decesul din luna mai a stârnit un nou protest public în privinţa tratamentului aplicat de bănci tinerilor angajaţi şi a posibilelor consecinţe ale muncii în exces. Experienţele de la Bank of America au ecou la toate băncile de pe Wall Street, unde orele lungi şi respectul faţă de comenzile şefilor, oricât de nerezonabile, sunt ceva normal. În posturile în care salariile la nivel de debut pot ajunge la 200.000 de dolari, mulţi bancheri spun că ezită să-şi spună îngrijorările cu privire la condiţiile lor de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Feb. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!