Cum își obțin bunurile de lux bogații Rusiei în ciuda sancțiunilor. „Poți aduce orice vrei dacă ai bani”

La mai bine de un an de la invazia lui Putin în Ucraina, rețeaua comercială globală s-a adaptat la sancțiunile occidentale. Există o rețea de intermediari care trimit în Rusia tot ce au nevoie bogații.

Pe un drum prăfuit de la periferia Dubaiului, Sohrab Fani profită de reacția Occidentului la războiul din Ucraina: atelierul său instalează încălzitoare de scaune în mașinile care sunt reexportate în Rusia. Potrivit acestuia, douăsprezece mii de încălzitoare au rămas în depozitul său ani de zile, până când invazia Rusiei și sancțiunile occidentale aferente au scos producătorii auto americani, europeni și japonezi de pe piața rusă. Rușii importă acum aceste mașini prin Dubai și, deoarece mașinile trimise în Orientul Mijlociu tind să fie construite pentru climă caldă, magazinele de accesorii precum magazinele Fani sunt foarte implicate să le echipeze de iarnă.
Sancțiunile occidentale au afectat economia Rusiei, dar nu au distrus-o
La mai bine de un an de la invazia președintelui Vladimir Putin, sancțiunile occidentale au afectat economia Rusiei, dar nu au distrus-o. Rețeaua comercială globală s-a îmbunătățit, permițând liderului rus să-și îndeplinească în mare măsură o promisiune-cheie: războiul nu va perturba în mod fundamental modul de viață al elitelor ruse, scrie The New York Times.

Rusia încă mai importă bunuri occidentale aflate pe lista interzisă datorită unei rețele globale de intermediari. La Moscova, cele mai noi modele de iPhone sunt disponibile cu livrare în aceeași zi la un preț mai mic decât prețul cu amănuntul din Europa. Magazinele universale expun produse Gucci, Prada și Burberry. Site-urile de vânzări de mașini prezintă noi modele de mașini Land Rover, Audi și BMW.

Aproape toate mărcile vestice de top de electronice, mașini și produse de lux și-au anunțat anul trecut ieșirea din Rusia. Nu toate bunurile lor încalcă din punct de vedere tehnic sancțiunile, dar comerțul cu Rusia a devenit foarte dificil din cauza indignării publice și a restricțiilor asupra exporturilor de semiconductori și a tranzacțiilor financiare.

Magazinele din Dubai caută vânzători vorbitori de rusă

Cu toate acestea, cererea rusă pentru bunuri de lux rămâne puternică, iar comercianții din Dubai și din alte părți îi răspund.

„Oamenii bogați rămân întotdeauna bogați”, a spus Ekaterina Kondratiuk, director de comunicații la un dealer de mașini de lux din Dubai, care a livrat recent un Porsche Cayenne Turbo GT de 300.000 de dolari unui dealer rus. Războiul, a adăugat ea, „nu i-a afectat”.

În Dubai, cumpărătorii se plimbă prin showroom-urile auto în expansiune pentru a cumpăra o mașină și a o trimite în Rusia. Unii dintre ei sunt ruși bogați care își cumpără mașini pentru ei înșiși sau mici întreprinzători care doresc să revândă rapid mașinile pentru profit.

Electronicele ajung, de asemenea, pe piața rusă pe rute ocolite. În vechiul cartier comercial Deira din Dubai, angrosiştii de electronice au început să recruteze personal vorbitor de limbă rusă.

„Este un secret știut de toată lumea”, a spus proprietarul Bright Zone International General Trading LLC. „Acum, competiția pentru Rusia este foarte dură”.

A livrat sute de smartphone-uri și laptop-uri în Rusia anul trecut, înainte de sezonul sărbătorilor.

Într-un alt magazin de electronice din apropiere, vânzătorul afgan Abdullah Ahmadzai a spus că a sosit în Dubai cu mai puțin de un an în urmă și de atunci a învățat suficientă rusă pentru a negocia cu clienții săi vorbitori de limbă rusă. Peste drum, un bărbat din Tadjikistan a spus că el și un coleg și-au găsit repede de lucru la un magazin care vinde telefoane, laptopuri și drone.
„Toate magazinele de aici caută oameni care vorbesc rusă”, a spus el. „Am fost norocoși.”
După ce multe companii occidentale au părăsit Rusia, guvernul lui Putin a încurajat importurile neautorizate de bunuri din alte țări. Ministerul rus al Comerțului a publicat o listă cu zeci de companii ale căror produse pot fi importate fără acordul producătorilor, printre care Apple, Audi, Volvo și Yamaha.
„Oricine dorește să aducă obiecte de lux va putea face acest lucru”, a promis Putin în mai anul trecut.

Un raport rusesc a estimat că astfel de „importuri paralele” de laptopuri, tablete și smartphone-uri au totalizat 1,5 miliarde de dolari anul trecut. În același timp, mașinile și electronicele chinezești au inundat piața rusă.

„Poți aduce orice vrei dacă ai bani”, a spus jurnalistul moscovit Piotr Bakanov. „Toți cei care nu sunt leneși aduc mașini”.

Noile rute comerciale sunt în mare parte prin țări care au relații de prietenie cu Moscova. Analiștii și oficialii occidentali indică Turcia, China și fostele republici sovietice precum Armenia și Kazahstanul. Ei spun că Rusia folosește aceste importuri nu doar pentru a liniști o populație obișnuită cu telefoanele și mașinile străine, ci și pentru a obține microcipuri pentru armele folosite împotriva Ucrainei.

Bakanov, ca și alți bloggeri și jurnaliști ruși specializați pe auto, a intrat el însuși în această afacere: el postează reclame pe contul de Telegram, oferindu-se să importe mașini „la comandă de oriunde în lume”. Potrivit acestuia, piesele de schimb pentru mașini străine vin și prin importuri paralele – unele dintre ele sunt acum disponibile în Rusia la prețuri mai mici decât înainte de război, când aceste piese erau vândute de dealerii oficiali la prețuri mari.

Noile modele comerciale sunt reflectate în statisticile internaționale. Exporturile de mașini din Uniunea Europeană către Rusia, de exemplu, au scăzut la aproximativ 1 miliard de euro în 2022, de la 5 miliarde de euro în 2021. Dar exporturile UE către Kazahstan au crescut de patru ori la peste 700 de milioane de euro, în timp ce exporturile către Emirate au crescut cu aproximativ 40%, până la 2,4 miliarde de euro. Armenia raportează că importurile sale de mașini s-au dublat cu peste 712 milioane de dolari anul trecut.

Companiile auto occidentale tind să nege că mașinile lor merg în Rusia în cantități semnificative sau că există o creștere a vânzărilor în Emirate. Producătorii de automobile vor avea probleme în urmărirea vânzărilor de vehicule prin intermediari, spun oficialii din industrie. Iar oficialii americani responsabili de aplicarea restricțiilor s-au concentrat mai mult pe bunurile care pot fi folosite în scopuri militare.

Oficialii americani sunt îngrijorați de Emiratele Arabe Unite, deoarece este un centru pentru mărfurile expediate în Rusia, cu încălcarea sancțiunilor. Oficialii spun că electronicele sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece cipurile lor pot fi reutilizate pentru uz militar.

„EAU aplică măsuri stricte care guvernează autorizarea importului și exportului de materiale cu dublă utilizare pentru a preveni exploatarea acestora în scopuri militare”, a spus un reprezentant oficial al Emiratelor Arabe Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #bogati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.