Cum obțin miliarde de dolari oligarhii greci din domeniul transportului maritim în urma războiul lui Putin

acest lucru a sporit finanțele Rusiei, spune Tatiana Orlova de la Oxford Economics, iar bugetul țării a trecut recent în surplus.

Apariția flotei fantome a ridicat și preocupări legate de mediu din cauza vechimii navelor. “Aceste nave nu ar trebui să mai fie în serviciu în mod normal, ci ar trebui să fie probabil casate sau dezmembrate”, spune Byron McKinney, director pentru finanțarea comerțului și conformitate la S&P Global Market Intelligence.

Vârsta medie a navelor din flota fantomă este de 23 de ani, potrivit analizei lui Wiese Bockmann. “Riscul scurgerilor de petrol este foarte mare, iar această flotă fantomă navighează prin apele teritoriale ale Regatului Unit, Finlandei, Estoniei, Germaniei, Danemarcei și Franței”, spune Dodonov.

În mai, o navă petrolieră care transporta 340.000 de barili de petrol rusesc s-a defectat în strâmtoarea daneză și era la câteva minute de a se scufunda, însă a reușit să devieze în principalul coridor maritim al Danemarcei.

Petroliera fusese cumpărată recent cu 21 de milioane de dolari, iar noul proprietar își schimbase asigurarea pentru răspundere în urma scurgerilor de petrol, renunțând la furnizorul său occidental. Petroliera era gestionată de o companie din Emiratele Arabe Unite, dar proprietarul era o companie-fantomă cu sediul în Insulele Marshall și pavilionul său era înregistrat în Insulele Cook.

Acesta este doar un exemplu al modului în care proprietarii navelor din flota fantomă sunt greu de urmărit și de supravegheat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #razboi #Grecia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.