Cum România a salvat Republica Moldova de o pană uriașă de curent! De la cine a cumpărat și la ce prețuri

Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.

Anul trecut, Energocom a încheiat pentru prima dată contracte bilaterale de livrare de electricitate, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a achiziționat electricitate și de pe piețele spot, pentru ziua următoare și intrazilnică, operate de OPCOM, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București și și-a deschis o sucursală în România.

În ceea ce privește prețurile de achiziție plătite de Energocom pentru importuri, cele din România au fost de departe cele mai ridicate.

Astfel, în timp ce din Ucraina compania moldovenească a importat electricitate la un preț de 1,51 lei moldovenești/KWh (0,36 RON/MWh), pentru importurile din România (în special pentru cele de pe OPCOM) prețul mediu ponderat a fost de 3,72 lei moldovenești/KWh (0,9 RON/KWh).

Acestea sunt prețuri de achiziție, în care nu sunt cuprinse costurile operaționale, taxele vamale, tarifele de transport și distribuție.

Totodată, Energocom a anunțat că va continua să achiziționeze și în luna februarie energie electrică de la Nuclearelectrica din România, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna februarie, Energocom va achiziționa de la Nuclearelectrica 16,240 MWh. Prețul energiei, în baza acestui contract, este de 450 RON/MWh.

În ceea ce privește exportul de electricitate, printr-o recentă modificare legislativă, producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut în Republica Moldova, prin adăugarea la acest preț a costurilor certificatelor CO2 obligatoriu de achiziționat conform legislației climatice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.