Cum România a salvat Republica Moldova de o pană uriașă de curent! De la cine a cumpărat și la ce prețuri

Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.

Anul trecut, Energocom a încheiat pentru prima dată contracte bilaterale de livrare de electricitate, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a achiziționat electricitate și de pe piețele spot, pentru ziua următoare și intrazilnică, operate de OPCOM, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de la București și și-a deschis o sucursală în România.

În ceea ce privește prețurile de achiziție plătite de Energocom pentru importuri, cele din România au fost de departe cele mai ridicate.

Astfel, în timp ce din Ucraina compania moldovenească a importat electricitate la un preț de 1,51 lei moldovenești/KWh (0,36 RON/MWh), pentru importurile din România (în special pentru cele de pe OPCOM) prețul mediu ponderat a fost de 3,72 lei moldovenești/KWh (0,9 RON/KWh).

Acestea sunt prețuri de achiziție, în care nu sunt cuprinse costurile operaționale, taxele vamale, tarifele de transport și distribuție.

Totodată, Energocom a anunțat că va continua să achiziționeze și în luna februarie energie electrică de la Nuclearelectrica din România, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna februarie, Energocom va achiziționa de la Nuclearelectrica 16,240 MWh. Prețul energiei, în baza acestui contract, este de 450 RON/MWh.

În ceea ce privește exportul de electricitate, printr-o recentă modificare legislativă, producătorilor de energie electrică din surse fosile din România li se permite să practice prețuri mai mari de 450 lei/MWh la curentul vândut în Republica Moldova, prin adăugarea la acest preț a costurilor certificatelor CO2 obligatoriu de achiziționat conform legislației climatice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.