Cum rușii torpilează criza energetică, iar gazul atinge prețuri record. Au închis robinetul și exportă gaz cu țârâita

Exporturile zilnice de gaze ale Gazprom către pieţele sale principale au coborât în primele 15 zile ale acestui an la cel mai scăzut nivel de după 2015, pe fondul înmulţirii criticilor că grupul rus îşi limitează livrările spre Europa, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Grupul controlat de statul rus a informat luni că în primele 15 zile din noul an a exportat o cantitate de 5,4 miliarde metri cubi spre pieţele sale principale, care includ cea mai mare parte a Europei, Turcia şi China. Această cantitate este echivalentă cu o medie de 360 de milioane metri cubi pe zi şi este cu aproape 18% mai mic comparativ cu media din luna trecută.

În paralel, producţia de gaze a Gazprom în prima jumătate a lunii ianuarie a ajuns la 23,1 miliarde metri cubi, sau 1,54 miliarde metri cubi pe zi, cel mai ridicat nivel de după 2014, arată calculele Bloomberg.

Livrările de gaze ale Rusiei spre Europa sunt urmărite cu atenţie în condiţiile în care deficitul de aprovizionare cu acest combustibil, şi creşterea preţurilor, afectează economiile de pe continent. Săptămâna trecută comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager declara că aşteaptă cu nerăbdare răspunsuri de la Gazprom cu privire la livrările limitate. Anterior şi directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, a dat vina pe Rusia pentru criza energetică din Europa.

Nici Rusia şi nici principalul nostru exportator Gazprom nu au nimic de a face cu acest lucru”, a declarat sâmbătă vicepremierul rus Alexander Novak. Potrivit acestuia, Rusia a livrat o cantitate semnificativ mai mare de gaze naturale către clienţi precum Germania şi Turcia, ţări care şi-au epuizat volumele contractate.

Grupul rus Gazprom a subliniat luni că „livrează gaze naturale în linie cu solicitările de la clienţi şi în conformitate cu obligaţiile contractuale”. Gazprom nu a oferit cifre detaliate cu privire la exporturile către fiecare ţară, ceea ce face dificilă evaluarea livrărilor spre UE; cel mai mare cumpărător de gaze naturale ruseşti, dar a precizat că livrările spre Bulgaria, Turcia şi China au crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De peste trei săptămâni conducta Yamal-Europe a trimis gaze în sistem reverse, dinspre Germania spre Polonia, iar livrările de gaze ruseşti vai o conductă cheia spre Slovacia via Ucraina sunt la aproximativ o treime faţă de nivelul normal.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).