Cum se explică „cutremurul” de pe piaţa cripto. XTB: Cauza sunt reglementările tot mai stringente

Cele mai mari 10 criptomonede din lume au fost în declin, în ultima săptămână, cu până la 4-6%.

Activele digitale resimt presiune din partea unui mix de factori explicaţi de către Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe pieţele internaţionale, listată pe Bursa de la Varşovia.

Monedele digitale au experimentat un început agitat de săptămână. Bitcoin şi alte criptomonede au scăzut brusc, marţi, retrăgându-se din apropierea maximelor istorice. Marţi, cea mai populară monedă digitală a înregistrat cea mai amplă depreciere zilnică din aproape patru săptămâni, punând capăt speranţelor de revenire la maximul istoric de săptămâna trecută, la aproximativ 69.000 dolari. Cea mai mare monedă digitală din lume a scăzut pentru scurt timp sub pragul de 60.000 dolari în timpul dimineţii, ajungând la un moment dat până la 58.702 dolari. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 6,8% la 4.254,74 dolari.

Piaţa continuă să piardă teren pe măsură ce Bitcoin s-a tranzacţionat sub nivelul psihologic de 60.000 dolari, vânzarea nu s-a limitat doar la cel mai mare activ digital din lume, primele 10 monede alternative scăzând între 4-6%.

Activele digitale resimt presiune din partea unui mix de factori. Deşi unii dintre aceştia nu sunt noi şi au fost raportaţi săptămâna trecută, combinaţia pare să afecteze starea de spirit în rândul investitorilor în active digitale.

În primul rând, preşedintele american Biden a semnat un proiect de lege de infrastructură ce se ridică la 550 de miliarde de dolari care include noi cerinţe privind impozitarea monedelor digitale. Legislaţia americană aduce o serie de noi reguli pentru brokerii cripto, care acum trebuie să raporteze autorităţilor fiscale tranzacţiile a căror valoare depăşeşte pragul de 10.000 dolari. Criticii au spus că termenul „broker” este prea vag şi că noile reglementări ar putea însemna că alţi participanţi la piaţă, cum ar fi ”minerii”, traderii şi operatorii de noduri, ar putea fi nevoiţi să le respecte şi ei. Potrivit New York Times, noile taxe pe active digitale ar putea aduce bugetului guvernamental 28 de miliarde de dolari. Se aşteaptă că această legislaţie să aibă un impact indirect asupra industriei deoarece furnizorii de servicii pot începe să perceapă taxe mai mari pentru a compensa impozitele impuse.

În al doilea rând, Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă a Chinei (NDRC) a declarat că explorează opţiuni pentru perceperea de preţuri punitive la energie asupra companiilor şi gospodăriilor care sfidează interdicţia de minare de criptomonede la scară industrială.

Planificatorul de stat al Chinei a anunţat în timpul unei conferinţe de presă marţi că va continua să ”cureţe mineritul de monedă virtuală din ţară”.

La începutul acestui an, China a luat măsuri împotriva generării de Bitcoin, fapt ce a dus la un ”exod” al ”minerilor”. Acest proces este un consumator important de energie care creează monede noi dar menţine şi un jurnal al tuturor tranzacţiilor cu jetoanele digitale existente.

Beijingul este îngrijorat de faptul că ”mineritul provoacă un consum mare de energie şi emisii de carbon”. Purtătorul de cuvânt al NDRC, Meng Wei a declarat că această activitate nu are un impact activ pentru a conduce dezvoltarea industriei sau progresul ştiinţific.

NDRC a spus că se va concentra asupra companiilor de stat implicate în crearea de criptomonede. De asemenea, a mai spus că are în vedere impunerea de „preţuri punitive la energie electrică” împotriva celor care participă la activităţi de generare de criptomonede dar care plătesc un preţ rezidenţial pentru electricitate.

În plus, supraveghetorul financiar din SUA, Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare (SEC), rămâne reticent când vine vorba de ETF-urile spot pe Bitcoin. Acesta a respins cererea pentru autorizarea unui ETF spot pe Bitcoin din partea VanEck la sfârşitul săptămânii trecute. Cu toate acestea, SEC continuă să dea undă verde ETF-urilor futures pe Bitcoin.

Investitorii au considerat aprobarea unui ETF spot pe Bitcoin drept un moment important în drumul activelor digitale către statul de ”investiţii mainstream”. Rata de lansări de ETF-uri pe contracte futures din octombrie a reprezentat o victorie, dar acest obiectiv final şi promisiunea de creştere a rentabilităţii par nişte obiective îndepărtate. Motivul? Angajaţii SEC sunt la fel de sceptici ca întotdeauna în privinţa manipulării pieţei spot pe Bitcoin.

Respingerea de săptămâna trecută arată că un ETF spot pe Bitcoin este departe de aprobare din aceleaşi motive: prezintă o lipsă de control. SEC a precizat acest lucru în scrisoarea de refuz trimisă către VanEck: pieţele Bitcoin sunt prea predispuse la manipulare pentru a permite unui ETF să urmărească preţurile spot.

În acest context, debutul de marţi al unui nou fond tranzacţionat la bursă pe contracte futures pe Bitcoin, VanEck Bitcoin Strategy ETF, nu a generat prea mult entuziasm.
Potrivit Bloomberg Economics, aproximativ 50% din câştigurile recente ale Bitcoin pot fi explicate prin temerile de inflaţie: „Modelul nostru arată că pentru Bitcoin, importanţa inflaţiei şi a acoperirii împotriva incertitudinii devin factori mai importanţi în timp, reprezentând 50% din fluctuaţiile preţurilor în cel mai recent ciclu relativ la 20% în 2017.” De asemenea, volatilitatea monedei pare să fie în scădere. Pe de altă parte, natura speculativă a acesteia este un argument convingător pentru a fi atenţi la orice reducere a apetitului pentru risc ce ar putea afecta preţul activului.

Un alt factor care a alimentat corecţia a fost faptul că directorul financiar al Twitter a declarat că exclude posibilitatea de a investi deţinerile de numerar ale companiei în criptomonede din cauza volatilităţii.
Traderii au subliniat o potenţială scădere a entuziasmului după upgrade-ul Taproot care a avut loc weekendul trecut pentru blockchain-ul Bitcoin, prima actualizare majoră a reţelei în patru ani, ca unul dintre motivele vânzării din această săptămână. Existau anumite aşteptări că acesta ar fi un catalizator pentru aprecierea preţului, totuşi, lipsa de reacţie a investitorilor a provocat un efect de „cumpără zvonul, vinde faptele”.
Există unele speculaţii că o inflaţie mai mare ar putea determina Rezerva Federală să înăsprească mai rapid politica monetară. Activele considerate riscante precum Bitcoin şi alte criptomonede ar putea resimţi presiune descendentă în cazul unei astfel de decizii.

În plus, puterea dolarului a pus şi mai multă presiune asupra pieţei de active digitale, pe măsură ce moneda americană a atins maximele ultimelor 16 luni în raport cu un coş de monede majore. Această tendinţă poate avea impact asupra Bitcoin deoarece este un activ cu risc, similar acţiunilor sau materiilor prime, care tind să scadă atunci când dolarul creşte.

Totuşi, un aspect pozitiv pentru ecosistemul digital este un interes crescut pentru monedele virtuale ca mijloc de tranzacţie pe piaţa imobiliară, care este o altă dovadă a adoptării la scară largă. Dezvoltatorul imobiliar New York Magnum Real Estate vinde trei condominii comerciale în Manhattan pentru 29 de milioane de dolari şi va accepta doar plăţi în Bitcoin. Acesta ar putea fi începutul acceptării monedelor digitale drept metodă de plată în sectorul imobiliar. Mai mult, potrivit unui sondaj realizat de Bank of America, un sfert dintre managerii de fonduri la nivel mondial chestionaţi se aşteaptă ca preţul Bitcoin să depăşească pragul de 75.000 de dolari în 12 luni.

#Monede #crypto #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.