Cum un tweet poate afecta reputația unui restaurant? Bacșiș de 16.000 de dolari - motiv de ceartă

Un restaurant din Statele Unite a ajuns în centrul atenției pe rețelele de socializare după ce un vizitator a ales să lase ospătăriței bacșiș 16.000 de dolari.

Restaurantul The Stumble Inn, din New Hampshire, a avut parte de un client mai puțin obișnuit. Un bărbat a ales să lase bacșiș 16.000 de dolari, în timp ce comanda sa a costat doar 37 de dolari. Proprietarul restaurantului a declarat pentru presa locală că banii vor fi împărțiți egal între cei 12 angajați care au lucrat în acea zi, scrie indy100.com.

Acest lucru a atras reacții și review-uri negative. Mai multe persoane au reacționat furios, susținând că banii trebuiau să îi revină exclusiv ospătăriței care a servit clientul.

WOW! A customer at The Stumble Inn, a restaurant in Londonderry, NH, left a $16,000 tip on a $37.93 tab earlier this month.

The owner, Mike Zarella, says he plans to split the tip between all 12 staffers that worked that day= $1333 a piece! @Stumbleinnnh #7news pic.twitter.com/UWHE7thh0P

— Amaka Ubaka (@AmakaUbakaTV) June 23, 2021

Mai mulți internauți au acuzat proprietarul restaurantului că nu procedează corect, unii au comentat cu memuri.

De asemenea, utilizatorii au accesat pagina de Instagram a restaurantului, care nu mai postase din anul 2018, și au lăsat comentarii la ultima poză. Mai mult de atât, unii au mers atât de departe încât au lăsat recenzii negative pe Google Maps în dreptul locației.

Ulterior, cea care a postat nota de plată pe Twitter a clarificat situația, în urma fluxului negativ de tweet-uri. Conform celor raportate de 7news, decizia nu a fost luată de o singură persoană, în special de proprietarul localului. În același timp, personalul ar împărți mereu bacșișul în mod egal, chiar și bucătarii primind o parte din suma „donată”, iar patronul nu ar fi primit niciun ban.

#bacsis #restaurant #tweet #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.