Cum va fi calculat acum prețul la carburanți? ANRE a aprobat noua metodologie de calcul

Prețul de comercializare a produselor petroliere și a gazului lichefiat urmează să fie stabilite de fiecare agent economic în parte și nu poate depăși prețurile maximale determinate în conformitate cu prevederile unei noi Metodologii, aprobată astăzi de către Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Anunțul a fost făcut astăzi de ANRE, după ședința unde s-a aprobat noua Metodologie de calculare a prețului la carburanți, scrie Realitatea.md.

Potrivit noului document, prețurile la carburanți vor trebui să corespundă următoarelor principii: să contribuie la aprovizionarea fiabilă și eficientă a consumatorilor cu produse petroliere, să acopere costul produselor petroliere precum și cheltuielile necesare activității de comercializare a acestora și să asigure protecția intereselor legitime ale consumatorilor de produse petroliere.

Astfel, Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere stabilește:

modul de calculare a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere;
metoda determinării prețurilor maxime de comercializare cu ridicata a produselor petroliere;
metoda de stabilire de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a marjei la comercializarea produselor petroliere;
modalitatea de aplicare de către titularii de licențe a prețurilor de comercializare cu amănuntul și cu ridicata a produselor petroliere.

De asemenea, Metodologia prevede obligativitatea asigurării evidenței de către agenții economici a tuturor partidelor de produse petroliere importate, iar în cazul procurărilor locale, evidența partidelor procurate de la importatori. Prețul fiecărei partide comercializate se stabilește la un nivel ce nu poate depăși prețul maximal al acesteia. Pe măsura comercializării complete a fiecărei partide de produse petroliere, prețul pentru fiecare partidă nouă se stabilește reieșind din prețul maximal de intrare a acesteia, în ordine cronologică.

La modul practic, Metodologia aprobată în ședința de azi presupune mecanismul prin care companiile petroliere, o dată cu importul carburanților, urmează să-i atribuie fiecărei partide un preț maximal de comercializare. Acest preț se va baza pe următoarele elemente: cotațiile bursiere Platts pentru 14 zile anterioare efectuării importului, marjele comerciale stabilite de către ANRE și cotele accizelor și cotele TVA prevăzute de Codul Fiscal.

În rezultatul implementării Metodologiei va fi asigurată o corelare exactă a prețurilor finale pentru fiecare tonă/litru de produs petrolier la cotațiile bursiere internaționale. Pentru o transparență și mai mare a procesului, Agenția va publica în fiecare zi lucrătoare cotațiile bursiere relevante pentru benzină, motorină și gaz lichefiat.

Reieșind din necesitatea acordării companiilor petroliere a unei perioade minime de organizare atât a procesului de evidență a produselor petroliere pe fiecare partidă, cât și a procesului de calculare a prețurilor maximale pentru acestea, hotărârea privind aprobarea Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 iulie curent.

Totodată, prețurile actuale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere nu pot fi majorate de către vânzători până la intrarea în vigoare a Metodologiei respective.

Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere este obligatorie pentru toți agenții economici care desfășoară activitatea licențiată de comercializare cu ridicata și/sau cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat pe teritoriul Republicii Moldova.

Precizăm că, astăzi, unii experți au criticat noua Metodologie de calculare a prețului la carburanți, afirmând că în realitatea aceasta nu va micșora costul, ci va îngreuna și mai tare situația.

#preturi la carburanti #metodologie noua #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.