Cum vrea Parlicov să scoată Termoelectrica din „ghearele” Moldovagaz: Căutăm bani să răscumpărăm datoria

Ministrul Energiei, Victor Parlicov susține că în prezent este analizată situația de răscumpărare a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. „Este mai simplu de gestionat datoria pe intern decât relația cu Gazprom”.

Energocom a procurat anul trecut o parte din datoriile Termoelectrica și a dat lichidități companiei Moldovagaz. Este vorba de 1,3 miliarde de lei. „Asta nu înseamnă că Energocom poate să transforme imediat creanța. Urmează să fie eșalonată și Termoelctrica să-și asume un grafic de rambursare. Intenționăm să eliberăm Termoelectrica de datorii față de Moldovagaz să lăsăm toate creanțele în spațiul public și să utilizam un grant. Este o propunere de a noastră, pentru ca din acești bani să cumpărăm toate datoriile către Moldovagaz și a CET Nordului”.

„În cazul nostru trebuie să atragem atenția la Moldovagaz față de Gazprom. Or, dacă datoriile vor fi trecute pe intern avem o flexibilitate mai mare cum să le stingem. Când suntem câteva întreprinderi de stat care sunt datoare e mai simplu de gestionat decât relația Gazprom”.

Ministrul Energiei a explicat cum s-au acumulat creanțele în lanț. „Termoelectrica are datorii față de Moldovagaz – 600 milioane de lei și SEL-urile sunt datoare la Termoelectrica vreo 500 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.