Cum vrea Parlicov să scoată Termoelectrica din „ghearele” Moldovagaz: Căutăm bani să răscumpărăm datoria

Ministrul Energiei, Victor Parlicov susține că în prezent este analizată situația de răscumpărare a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. „Este mai simplu de gestionat datoria pe intern decât relația cu Gazprom”.

Energocom a procurat anul trecut o parte din datoriile Termoelectrica și a dat lichidități companiei Moldovagaz. Este vorba de 1,3 miliarde de lei. „Asta nu înseamnă că Energocom poate să transforme imediat creanța. Urmează să fie eșalonată și Termoelctrica să-și asume un grafic de rambursare. Intenționăm să eliberăm Termoelectrica de datorii față de Moldovagaz să lăsăm toate creanțele în spațiul public și să utilizam un grant. Este o propunere de a noastră, pentru ca din acești bani să cumpărăm toate datoriile către Moldovagaz și a CET Nordului”.

„În cazul nostru trebuie să atragem atenția la Moldovagaz față de Gazprom. Or, dacă datoriile vor fi trecute pe intern avem o flexibilitate mai mare cum să le stingem. Când suntem câteva întreprinderi de stat care sunt datoare e mai simplu de gestionat decât relația Gazprom”.

Ministrul Energiei a explicat cum s-au acumulat creanțele în lanț. „Termoelectrica are datorii față de Moldovagaz – 600 milioane de lei și SEL-urile sunt datoare la Termoelectrica vreo 500 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #datorii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.