Cumnatul numărului doi în NATO, dat în urmărire după ce a fost condamnat definitiv. Câți ani de închisoare a primit

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, dajunctul sceratrului genral NATO, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită FOTO Poliția Română

Fostul preşedinte Eximbank Ionuţ Costea a fost dat în urmărire vineri, 26 mai, după ce a fost condamnat definitiv în dosarul reabilitării căii ferate Bucureşti – Constanţa.

Decizia a fost luată după ce acesta nu a fost găsit la domiciliu și nici nu s-a predat.

”Împotriva celui în cauză, Tribunalul Bucuresti a emis la data de 26.05.2023 un mandat de executare a pedepsei închisorii, fiind condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii”, este anunţul postat pe site-ul Poliţiei Române, la rubrica ”Persoane urmărite”, scrie ziare.com.

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri la 7 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul de corupţie legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa, în care este acuzat că ar fi primit o mită de peste 2 milioane de euro. Iniţial, Vlădescu fusese condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare. Ionuţ Costea a fost condamnat la 6 ani de închisoare, iar în cazul lui Cristian Boureanu faptele s-au prescris. De asemenea, a fost dispusă confisarea specială a mai multor sume, fiind totodată menţinut sechestrul asupra mai multor bunuri ale condamnaţilor.

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, pentru infracţiunea de trafic de influenţă intervenind prescripţia, ceea ce a determinat încetarea procesului penal.

”În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din Codul penal. Reduce cuantumul pedepsei pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din Codul penal, de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare”, a stabilit instanţa, pedeapsa iniţială fiind de 7 ani de închisoare.

#cumnat #geoana #condamnare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intenționează să readucă sub controlul statului terminalul petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, activ aflat în prezent în gestiunea companiei Lukoil. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a subliniat că autoritățile nu vorbesc despre naționalizare sau confiscare, ci despre revenirea la situația juridică din aprilie 2005.

Potrivit ministrului, în anul 2005 activul de kerosen de la aeroport a fost transmis către Lukoil în baza unui contract de investiții, prin care compania și-a asumat obligația de a realiza anumite investiții. În contextul discuțiilor recente privind eventuala cumpărare a activului de către stat, autoritățile au identificat însă neconcordanțe și potențiale nerealizări ale obligațiilor contractuale.

„Nu vorbim de naționalizare și nu vorbim de confiscare. Vorbim de întoarcerea la situația din luna aprilie 2005”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a precizat că un grup de lucru, creat prin decizia sa, a analizat documentația aferentă contractului investițional și a informat organele abilitate despre neconcordanțele depistate. Aceste instituții urmează să se pronunțe în perioada următoare.

În ceea ce privește eventualele compensații, Junghietu a menționat că Legea nr. 174 nu prevede compensații în cazul revenirii la situația anterioară anului 2005. Totuși, Lukoil are dreptul să solicite compensarea investițiilor efectuate prin intermediul instanțelor de contencios civil.

„În cadrul procesului judiciar se va stabili ce investiții au fost făcute și care este valoarea reală a acestora. Abia atunci se va putea determina ce compensații, dacă este cazul, pot fi pretinse”, a explicat ministrul Energiei.

Dorin Junghietu a reamintit că statul a vândut activul respectiv către Lukoil pentru aproximativ 10 milioane de lei, iar compania și-a asumat explicit obligația de a investi în infrastructura terminalului petrolier. Evaluarea actuală a documentelor indică faptul că unele dintre aceste angajamente ar putea să nu fi fost îndeplinite, aspect care stă la baza demersului autorităților de a readuce activul sub control public.