Cumpără un borcan de miere și #AJUTĂUNCOPIL. Campania lansată de Victoria și Eugen Sobol, Stupina din Codrii Moldovei

Victoria și Eugen Sobol din satul Bravicea, Călărași, fondatorii Gospodăria Țărănească „Sobol Eugen Ion” cunoscută sub numele de Stupina din Codrii Moldovei, au lansat campania de caritate #AJUTĂUNCOPIL. Această campanie are drept scop să ajute 10 familii numeroase și social vulnerabile din localitate. Oricine se poate alătura acestei campanii prin procurarea unui borcan de miere de 3 litri ( sunt două borcane a câte 1,5 litri) în sumă de 400 de lei, din această sumă 100 de lei vor fi donați.

Campania #Ajută un copil

De aceste donații vor beneficia de 10 familii numeroase și din familii social vulnerabile. Potrivit lui Eugen Sobol, 38 de copii vor primi donații sub formă de rechizite, cărți și alte obiecte necesare pentru școală.

„În dependență de suma acumulată vom decide care va fi suma pentru fiecare familie.”

Pentru această campanie sunt pregătite 100 de borcane de miere, ceea ce ar însemna o sumă de 10.000 de lei care vor fi donați.

„În cazul în care stocul va fi epuizat mai avem și alți parteneri care se vor alătura campaniei.”

Lansarea acestei campanii a fost posibilă datorită producției bogate de miere din acest an și va fi un mic ajutor pentru copiii din familiile defavorizate în contextul sărbătorilor de iarnă.

„Ne apropiem de sărbătorile de iarnă și trebuie să fim mai buni, să-i ajutăm și pe cei de lângă noi. De asemenea, la rândul meu provin dintr-o familie numeroasă și uneori aveam nevoie de ajutor, iar acum încercăm să ajutăm noi alți copii în limita posibilităților. Și nu în ultimul rând, acest an a fost unul roditor și avem mai multă miere, În acest mod putem menține prețurile și ajuta copiii .”, a declarat Eugen Sobol pentru Bani.md.

În fiecare săptămână, de obicei sâmbătă sau duminică, Stupina din Codrii Moldovei efectuează livrări și la Chișinău. Livrarea este gratuită de la 200 de lei, chiar și în afara campaniei.

Istoria „Stupina din Codrii Moldovei”

Istoria Stupina din Codrii Moldovei a început în urmă cu 8 ani, pe timpul când Victoria și Eugen erau studenți. Pentru a se lansa au investit banii obținuți din salarii, care, din spusele lui Eugen Sobol salariile erau de 4000 de lei, bani care le ajungeau și pentru gazdă în Chișinău, întreținere și procurau utilajul necesar. Așadar, începutul a fost destul de greu. Mai târziu am aplicat la programul „Start pentru tineri” și planifică să aplice și la altele pentru a se dezvolta.

„Istoria afacerii noastre a început cu doi tineri îndrăgostiți. Soția a absolvit Colegiul Financiar Bancar și are studii în contabilitate, eu am studiat apicultura la Bubuieci. Astfel, am lansat o afacere de familie, care are deja 8 ani.”

La moment, cei doi tinere au în grija lor în jur de 100 de familii.

#campanie de caritate ##ajuta un copil #stupina din codrii moldovei #apicultura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.