Dacia va produce mai multe mașini în 2023

Dacia s-ar putea îndrepta din nou către o producţie anuală de 350.000 de maşini la Mioveni, pe măsură ce criza componentelor este depăşită. Mai mult, odată cu revenirea producţiei, şi cifra de afaceri a Automobile Dacia va reveni la peste 5 miliarde de euro, valoare depăşită atât în 2018 cât şi în 2019, ultimul an când Dacia a avut o cifră de afaceri peste cea a OMV-Petrom, scrie ZF.

„Anul acesta producţia se îndreaptă spre volumele din 2019, ne vom apropia. Dar dacă nu apar probleme neprevăzute. Noi căutăm soluţii de optimizare a producţiei. Criza componentelor există, dar am găsit soluţii. Avem management de criză în continuare, ne întâlnim cu furnizorii, dar situaţia arată mai bine astăzi decât ieri. Dar şi în aceste condiţii, România a produs anul trecut peste 500.000 de maşini, o cifră record”, a explicat Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia.

Cifra de afaceri realizată de Automobile Dacia în 2021 a fost de 4,3 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de 2020, potrivit unui raport al companiei.

Creşterea vine în contextul în care producţia a rămas la un nivel similar, însă uzina a livrat maşini mai scumpe şi a demarat livrările de Jogger.

Având în vedere producţia cu 22% mai mare în 2022 dar şi creşterea preţurilor, Dacia ar putea anunţa în următoarele luni rezultate de peste 5,5 miliarde de euro pentru anul trecut.

De partea cealaltă, Dacia a produs anul trecut aproape 315.000 de maşini la Mioveni, în creştere de la 257.000 de maşini în 2021, însă volum mai mic decât cele aproape 350.000 asamblate în 2019, an în care se discuta despre creşterea capacităţii de producţie la peste 400.000 de unităţi.

Producţia este susţinută puternic de noile modele intrate în producţie – Duster facelift, Spring sau noul Jogger la Dacia. În 2019 Dacia avea un singur model nou – Duster II.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobile #productie #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.