Danemarca introduce taxa pe flatulența vacilor

Danemarca a luat decizia istorică de a impozita fermierii pentru gazele emise de animalele lor, scrie publicația INC. Scopul este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din Danemarca cu 70% față de nivelurile din 1990 până în 2030, a declarat Ministrul Finanțelor, Jeppe Bruus.

Fermierii vor fi taxați cu 300 de coroane (43 de dolari) pe tonă de dioxid de carbon echivalent emis de vacile, oile și porcii lor începând din 2030. Taxa va crește la 750 de coroane (108 dolari) până în 2035. Cu toate acestea, datorită unei deduceri de 60% la impozitul pe venit, costul real pe tonă va începe de la 120 de coroane (17,3 dolari) și va crește la 300 de coroane până în 2035.

Noua Zeelandă a adoptat o lege similară care urma să intre în vigoare în 2025. Cu toate acestea, legislația a fost eliminată după critici dure din partea fermierilor și o schimbare de guvern la alegerile din 2023.

În Danemarca, acordul a fost încheiat târziu luni între guvern și reprezentanții fermierilor, industriei și sindicatelor, printre alții, și a fost prezentat marți. Decizia Danemarcei vine după luni de proteste ale fermierilor din toată Europa împotriva măsurilor și reglementărilor de combatere a schimbărilor climatice, despre care ei spun că îi duc la faliment.

Danemarca, care este un mare exportator de lactate și carne de porc, va taxa, de asemenea, porcii, deși vacile produc emisii mult mai mari decât porcii. Taxa urmează să fie aprobată în Parlamentul Danemarcei. Potrivit statisticilor oficiale, la 30 iunie 2022, în Danemarca existau 1.484.377 de vaci, o ușoară scădere comparativ cu anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flatulenta #vaci #Danemarca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.