Datoria de stat a Republicii Moldova scade la 96,7 miliarde de lei în luna august

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2023, ajungând la suma de 96 miliarde 741 milioane lei. Aceasta reprezintă o descreștere de 4 miliarde 430,4 milioane lei (-4,4%) față de luna iulie 2023. Cu toate acestea, comparativ cu începutul anului, datoria totală a crescut cu 2 miliarde 080,9 milioane lei (+2,2%).

Această reducere a datoriei totale de stat a fost în mare parte datorată scăderii datoriei publice externe, care a înregistrat un declin de 2 miliarde 379,4 milioane lei (-3,9%) în perioada ianuarie-august 2023. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 460,3 milioane lei (+12,9%) în aceeași perioadă.

Ministerul Finanțelor a raportat că la sfârșitul lunii august 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei de stat a atins 40,3%, în timp ce ponderea datoriei publice externe a fost de 59,7%. Aceste date reflectă o reducere a ponderii datoriei publice totale în produsul intern brut (PIB), care a scăzut la 32,7% la sfârșitul lunii august 2023, față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

În plus, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei publice care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei totale a fost de 29,1% în luna august 2023. Ponderea datoriei publice cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei publice a fost de 48,3% la aceeași dată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #reducere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.