Datoria de stat a Republicii Moldova scade la 96,7 miliarde de lei în luna august

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2023, ajungând la suma de 96 miliarde 741 milioane lei. Aceasta reprezintă o descreștere de 4 miliarde 430,4 milioane lei (-4,4%) față de luna iulie 2023. Cu toate acestea, comparativ cu începutul anului, datoria totală a crescut cu 2 miliarde 080,9 milioane lei (+2,2%).

Această reducere a datoriei totale de stat a fost în mare parte datorată scăderii datoriei publice externe, care a înregistrat un declin de 2 miliarde 379,4 milioane lei (-3,9%) în perioada ianuarie-august 2023. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 460,3 milioane lei (+12,9%) în aceeași perioadă.

Ministerul Finanțelor a raportat că la sfârșitul lunii august 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei de stat a atins 40,3%, în timp ce ponderea datoriei publice externe a fost de 59,7%. Aceste date reflectă o reducere a ponderii datoriei publice totale în produsul intern brut (PIB), care a scăzut la 32,7% la sfârșitul lunii august 2023, față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

În plus, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei publice care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei totale a fost de 29,1% în luna august 2023. Ponderea datoriei publice cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei publice a fost de 48,3% la aceeași dată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #reducere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.