Datoria de stat a Republicii Moldova scade la 96,7 miliarde de lei în luna august

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2023, ajungând la suma de 96 miliarde 741 milioane lei. Aceasta reprezintă o descreștere de 4 miliarde 430,4 milioane lei (-4,4%) față de luna iulie 2023. Cu toate acestea, comparativ cu începutul anului, datoria totală a crescut cu 2 miliarde 080,9 milioane lei (+2,2%).

Această reducere a datoriei totale de stat a fost în mare parte datorată scăderii datoriei publice externe, care a înregistrat un declin de 2 miliarde 379,4 milioane lei (-3,9%) în perioada ianuarie-august 2023. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 460,3 milioane lei (+12,9%) în aceeași perioadă.

Ministerul Finanțelor a raportat că la sfârșitul lunii august 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei de stat a atins 40,3%, în timp ce ponderea datoriei publice externe a fost de 59,7%. Aceste date reflectă o reducere a ponderii datoriei publice totale în produsul intern brut (PIB), care a scăzut la 32,7% la sfârșitul lunii august 2023, față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

În plus, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei publice care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei totale a fost de 29,1% în luna august 2023. Ponderea datoriei publice cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei publice a fost de 48,3% la aceeași dată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #reducere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.