Datoria de stat a Republicii Moldova scade la 96,7 miliarde de lei în luna august

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria totală de stat a Republicii Moldova a înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2023, ajungând la suma de 96 miliarde 741 milioane lei. Aceasta reprezintă o descreștere de 4 miliarde 430,4 milioane lei (-4,4%) față de luna iulie 2023. Cu toate acestea, comparativ cu începutul anului, datoria totală a crescut cu 2 miliarde 080,9 milioane lei (+2,2%).

Această reducere a datoriei totale de stat a fost în mare parte datorată scăderii datoriei publice externe, care a înregistrat un declin de 2 miliarde 379,4 milioane lei (-3,9%) în perioada ianuarie-august 2023. În același timp, datoria publică internă a crescut cu 4 miliarde 460,3 milioane lei (+12,9%) în aceeași perioadă.

Ministerul Finanțelor a raportat că la sfârșitul lunii august 2023, ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei de stat a atins 40,3%, în timp ce ponderea datoriei publice externe a fost de 59,7%. Aceste date reflectă o reducere a ponderii datoriei publice totale în produsul intern brut (PIB), care a scăzut la 32,7% la sfârșitul lunii august 2023, față de 34,5% la sfârșitul anului 2022.

În plus, Ministerul Finanțelor a subliniat că ponderea datoriei publice care urma să fie achitată în termen de 1 an în totalul datoriei totale a fost de 29,1% în luna august 2023. Ponderea datoriei publice cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei publice a fost de 48,3% la aceeași dată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #reducere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.