Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”