Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.