Datoria externă a Moldovei explodează: Risc sau o șansă de dezvoltare?

Datoria externă a Republicii Moldova a crescut semnificativ, de la 7,4 miliarde USD în 2019 la un vârf de 10,1 miliarde USD în 2023, înainte de a scădea ușor în 2024. Această creștere este influențată de majorarea ratelor dobânzilor pe plan global și de condițiile de împrumut mai dure, care au amplificat costurile de finanțare, rezultând într-o creștere de peste șase ori a plăților dobânzilor în ultimii cinci ani. Datoria totală a sectorului public, inclusiv cea internă și externă, a ajuns la 82.699 milioane lei, echivalând cu 33% din PIB, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Deși creșterea datoriei publice externe poate părea îngrijorătoare, o analiză detaliată arată că situația este sub control și nu constituie o amenințare la adresa economiei. Republica Moldova a recurs la credite internaționale pentru a-și susține bugetul și a acoperi cheltuieli urgente, în special în contextul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, precum și pentru proiecte de infrastructură.

„În ciuda creșterii absolute a datoriei, ponderea acesteia în raport cu PIB-ul a scăzut la 60,9% în 2024, indicând o îmbunătățire a capacității economiei de a gestiona datoriile, influențată și de creșterea PIB-ului. Totuși, interpretările greșite ale creșterii împrumuturilor externe au devenit un instrument de manipulare a opiniei publice, subliniind necesitatea unor explicații suplimentare”, susține Rija.

Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), limita recomandată pentru datoria externă în economiile emergente este de 55% din PIB, iar datoria publică externă a Moldovei rămâne mult sub acest prag, la 33% din PIB. Această marjă oferă Moldovei o capacitate considerabilă de a atrage finanțare externă, menținând un echilibru sănătos între împrumuturi și producția economică.

„Un aspect favorabil este rata medie implicită a dobânzii la datoria externă, situată între 1,2% și 1,6% anual, semnificativ mai mică decât rata medie de creștere economică estimată la 3-4% anual. Această diferență sugerează că economia Moldovei are capacitatea de a acoperi serviciul datoriei externe fără dificultăți, veniturile crescând mai repede decât obligațiile de plată. În plus, rata medie a dobânzii externe este mult mai mică decât cele practicate pe piața internă, ceea ce indică faptul că Moldova beneficiază de finanțare la costuri competitive, consolidând credibilitatea sa internațională”, a mai punctat Rija.

Un alt aspect important este scopul utilizării fondurilor externe, care sprijină proiecte strategice în infrastructură, sănătate, educație și protecția mediului. Lipsa acestor investiții ar avea un impact economic negativ pe termen lung, iar costul oportunității de a nu efectua aceste investiții este mult mai mare decât costul deservirii datoriei publice.În concluzie, deși datoria externă a Republicii Moldova a crescut, este esențial ca populația să fie corect informată despre aspectele reale ale acesteia. Interpretările greșite pot transforma subiectul datoriei publice într-un instrument de manipulare, prezentând-o ca o problemă, când în realitate, situația este gestionată eficient și generează beneficii semnificative pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.