Datoria globală a atins un nou record. Suma uriașă cu care s-au îndatorat guvernele țărilor dezvoltate în doar 3 luni

Un indicator care măsoară gradul de îndatorare la nivel mondial a crescut în trimestrul doi din 2023 până nivelul record de 307.000 miliarde de dolari, în pofida majorării dobânzilor care au redus creditarea bancară, se arată într-un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.

Potrivit celor mai recente estimări publicate marţi de IIF, datoria mondială a crescut cu 10.000 de miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie şi cu 100 miliarde de dolari în ultimul deceniu.

Cea mai recentă majorare a dus la creşterea raportului datorie/PIB pentru al doilea trimestru consecutiv, la 336%. Înainte de 2023, raportul datorie/PIB a scăzut timp de şapte trimestre.

Creşterea economică mai lentă şi evoluţia preţurilor au afectat gradul de îndatorare la nivel mondial, se arată în raport.

”Creşterea bruscă a inflaţiei a fost principalul factor care a dus la scăderea semnificativă a raportului datorie/PIB în ultimii doi ani. Presiunile asupra preţurilor şi a salariilor se moderează, ne aşteptăm ca până la finalul anului raportul datorie/PIB să depăşească 337%”, avertizează IIF.

Peste 80% din recenta majorare a datoriei a venit de la ţările dezvoltate, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat de SUA, Japonia, Marea Britanie şi Franţa. În rândul statelor emergente, cel mai semnificativ avans a venit de la marile economii: China, India şi Brazilia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #guverne #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.