Datoriile statului față de fermieri, transformate în obligațiuni de stat

Autoritățile analizează posibilitatea convertirii datoriilor statului față de fermieri în obligațiuni de stat, care ar putea fi utilizate drept garanții pentru accesarea creditelor bancare. Propunerea a fost discutată în cadrul consultărilor pe marginea proiectului bugetului, în contextul acumulării restanțelor la plata subvențiilor în sectorul agricol.

Vitalie Obrijan, reprezentant al asociației Moldova Fruct, a sugerat emiterea unor obligațiuni de stat care să fie oferite agricultorilor în locul plăților restante. Potrivit acestuia, o astfel de soluție ar permite fermierilor să obțină finanțare de la bănci și ar impulsiona activitatea economică.

„Dacă există posibilitatea la nivel legislativ, să facem niște obligațiuni de stat care să le dăm agricultorilor în loc de acei bani. Cu acele obligațiuni ei vor merge la bancă, vor accesa credite, astfel economia o să înceapă să se miște și o să avem o creștere mai mare. Haideți să găsim o soluție și să închidem datoria față de agricultori pentru anul 2025, poate inclusiv o parte din 2026”, a declarat Vitalie Obrijan.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că problema restanțelor nu poate fi rezolvată rapid, dar a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen mediu, împreună cu reprezentanții sectorului agricol.

„Nu cred că avem soluții pe termen scurt să rezolvăm problema. Trebuie să ne așezăm împreună cu reprezentanții agriculturii și să discutăm pașii pe termen mediu, astfel încât să nu mai avem datorii pe lanț, de la stat până la alte sectoare ale economiei. Avem idei de instrumente financiare care să nu afecteze imediat deficitul bugetar, dar să ofere flexibilitate”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, Guvernul ia în calcul conversia datoriilor în instrumente financiare acceptate de bănci, care ar permite fermierilor să le utilizeze pentru finanțarea activităților curente și pentru finalizarea investițiilor începute.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, ceea ce amplifică presiunea asupra sectorului agricol și asupra bugetului public.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Chișinău și Bălți, stațiile de transport public vor fi amplasate pe o rază de maximum 300 de metri de școli, instituții medicale, centre de îngrijire a vârstnicilor și instituții comunitare. Distanța dintre stațiile din interiorul localităților va fi de 400–600 de metri.

Totodată, cel puțin 60% dintre locuitori vor avea, la mai puțin de 500 de metri de casă, o linie de transport public pe care vehiculele aceleiași rute vor circula la intervale de cel mult 20 de minute. Aceste prevederi se regăsesc în proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, votat de Parlament în prima lectură.

Documentul stabilește că Bălți și Chișinău vor avea obligația să elaboreze Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă. Acestea vor prevedea măsuri pentru dezvoltarea transportului public, creșterea siguranței în trafic și îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni, bicicliști și persoanele cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

La proiectarea zonelor noi ori renovarea celor existente, prioritate vor avea mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta și transportul public, urmate de autoturismul personal. Extinderea zonelor urbane va trebui însoțită de extinderea serviciilor de transport public și a infrastructurii necesare.

În cazul parcărilor publice cu plată, tarifele și regulile de utilizare vor fi aprobate de consiliile locale sau municipale. Autoritățile locale vor putea introduce abonamente, reduceri sau scutiri pentru anumite categorii de utilizatori. Banii încasați vor fi folosiți cu prioritate pentru întreținerea, modernizarea și extinderea parcărilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere locale, măsuri de siguranță în trafic și subvenționarea transportului public.

Neachitarea parcării sau utilizarea neregulamentară a locurilor va constitui contravenție. Dacă proprietarul ori utilizatorul mașinii nu este prezent, agentul constatator din cadrul administrației locale va putea dispune blocarea roții. Evacuarea va fi posibilă dacă nu este solicitată deblocarea în termenul stabilit prin regulamentul local, dar nu mai devreme de 72 de ore de la blocare.

Costurile pentru deblocare, evacuare și depozitare vor fi suportate de proprietarul sau utilizatorul vehiculului. Achitarea acestora și a sancțiunii nu îl va scuti de plata parcării până la momentul evacuării.

Documentul stabilește și o procedură pentru mașinile abandonate pe terenurile statului sau ale autorităților locale. Proprietarii identificați vor primi o somație și vor avea 15 zile de la comunicarea acesteia pentru a înlătura voluntar vehiculul. Dacă proprietarul nu poate fi identificat, autoritatea va afișa o înștiințare pe mașină și va publica informațiile despre aceasta, acordând același termen pentru revendicare sau înlăturare.

După expirarea termenului, vehiculul va putea fi ridicat și transportat într-un spațiu de depozitare. Dacă, în 60 de zile de la ridicare, proprietarul nu solicită restituirea și nu achită cheltuielile aferente, administrația locală va putea cere instanței constatarea abandonului și transmiterea mașinii în proprietatea unității administrativ-teritoriale. Proprietarul va putea recupera vehiculul până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, cu achitarea integrală a cheltuielilor de ridicare, transport, depozitare și eliberare.

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, numărul vehiculelor înmatriculate în Republica Moldova a depășit 1,35 milioane. Cele mai multe dintre acestea, peste 387 000, sunt înregistrate în municipiul Chișinău, dintre care 287 000 sunt autoturisme.