De câți bani ai nevoie pentru a fi fericit? Est-europenii se mulțumesc cu puțin

Ce este, totuși, fericirea financiară?

Potrivit studiului american, fericirea financiară aduce libertate, siguranță și ușurare celor intervievați.

Mai în detaliu, sondajul a constatat că fericirea financiară echivalează cu posibilitatea de a plăti facturile la timp pentru 67%, de a trăi fără datorii pentru 65%, de a-și permite luxul de zi cu zi fără griji pentru 54% și de a deține o casă pentru 45% dintre persoane.

Pentru mai mult de jumătate dintre oameni, cheltuielile pentru experiențe cu cei dragi au contat, de asemenea, în timp ce pensionarea în condițiile proprii a fost un factor important pentru 37%. Aproape patru cincimi dintre americanii intervievați au fost de acord că fericirea financiară le-ar putea îmbunătăți sănătatea, aducând mai multă productivitate și creativitate la locul de muncă. 73% au adăugat că ar renunța la social media dacă asta ar însemna fericire financiară.

În realitate, 73% dintre americani spun că se confruntă cu stresul financiar, iar un studiu recent arată că 85% dintre europeni fie se află într-o situație financiară precară, fie trebuie să fie atenți la gestionarea cheltuielilor lor.

Ce spun cei bogați?

Totuși, a avea mulți bani nu aduce fericire de la sine, dar ajută. 81% dintre cei mai bogați europeni, cu un venit personal de 100.000 de euro, sunt fericiți, dar și 75% dintre cei care câștigă mai puțin de atât (totuși, tot bogați) au declarat că sunt fericiți.

Cu toate acestea, cei mai bogați sunt semnificativ mai fericiți cu locul de muncă (73%) decât cei cu mai puțin de 100 000 de euro pe an (65%).

Vârsta contează, cei mai maturi bogați obțin mai multă satisfacție de la viață decât tovarășii lor sub 35 de ani, a constatat studiul. Bogații din Europa de Vest sunt mai fericiți decât cei din partea de Est, iar practicarea sportului crește și ea nivelul de fericire, deși acest lucru este probabil valabil pentru toată lumea.

Unde este cel mai scump „să fii fericit”?

Cifrele studiului de la Universitatea Purdue, ajustate cu ratele puterii de cumpărare, arată că venitul dorit pentru a fi fericit este cel mai mare în Iran (219.837 de euro) în întreaga lume și în Norvegia (107.969 de euro) și Elveția (106.154 de euro) în Europa.

În Londra, este nevoie de echivalentul a 94.490 de euro, potrivit studiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.