Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

02 Dec. 2023, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Dec. 2023, 09:02 // Actual //  bani.md

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană de stat TAROM a revenit pe pierdere în 2025, după ce în anul precedent raportase un profit de aproape 287 de milioane de lei românești. Transportatorul național al României a încheiat anul trecut cu un rezultat negativ de 288,1 milioane de lei românești, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu peste 10%. În ultimii 15 ani, pierderile înregistrate de companie au depășit 2,7 miliarde de lei (echivalentul a 505 milioane de euro), potrivit datelor financiare analizate de Profit.ro.

Rezultatele financiare arată o deteriorare semnificativă a situației companiei. Dacă în 2024 TAROM raportase un profit net de 286,9 milioane de lei, în 2025 a trecut din nou pe minus, diferența dintre rezultatele celor doi ani fiind de aproximativ 575 de milioane de lei.

Totodată, cifra de afaceri a coborât de la 1,23 miliarde de lei în 2024 la aproximativ 1,09 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 10,4%. Evoluția indică dificultăți în menținerea veniturilor, într-o perioadă în care transportatorii aerieni se confruntă cu o concurență puternică și cu presiuni asupra costurilor operaționale.

Profitul înregistrat de TAROM în 2024 a reprezentat o excepție în istoria financiară recentă a companiei. Rezultatul pozitiv a fost susținut în mare parte de operațiuni extraordinare, inclusiv vânzarea aeronavelor Airbus A318 și a unor drepturi de decolare și aterizare de pe aeroportul Heathrow din Londra către Qatar Airways.

Aceste tranzacții au generat venituri importante, dar nerecurente, ceea ce înseamnă că profitul raportat nu reflecta neapărat o redresare durabilă a activității de bază. Revenirea pe pierdere în 2025 arată că problemele structurale ale companiei nu au fost încă depășite.

Potrivit datelor financiare, în perioada 2011–2025, TAROM a înregistrat pierderi în fiecare an, cu excepția anului 2024. Valoarea cumulată a rezultatelor negative anuale a ajuns la aproximativ 2,74 miliarde de lei românești, echivalentul a peste o jumătate de miliard de euro.

Printre cei mai dificili ani s-a numărat 2020, când pandemia de COVID-19 a paralizat transportul aerian, iar compania a raportat pierderi de aproape 440 de milioane de lei. În 2023, rezultatul negativ a fost de aproximativ 87 de milioane de lei, înaintea revenirii temporare pe profit din 2024.

Dificultățile financiare persistă în pofida restructurărilor aplicate în ultimii ani. TAROM a redus numărul de angajați, și-a ajustat rețeaua de rute și a renunțat la unele aeronave, în încercarea de a diminua cheltuielile și de a-și eficientiza activitatea.

În 2025, compania avea aproximativ 1.060 de salariați, față de 1.182 în 2022. Cu toate acestea, pierderea netă din 2025 a depășit-o pe cea din 2022, când rezultatul negativ fusese de aproximativ 274,6 milioane de lei.

În paralel, autoritățile române continuă să analizeze opțiuni pentru viitorul transportatorului național, inclusiv atragerea unui investitor privat. O eventuală deschidere a capitalului ar putea aduce resurse financiare și expertiză managerială, însă ar necesita clarificarea perspectivelor comerciale și a obligațiilor financiare ale companiei.

Tarom operează curse aeriene și în Republica Moldova pe direcția București – Chișinău.