De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.