De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit Reuters, Rusia adoptă o strategie ingenioasă pentru a evita sancțiunile occidentale, livrând petrol către India la un preț cu 30% mai mare decât pragul occidental. Tranzacțiile recente indică faptul că petrolul Urals al Rusiei se vinde la aproximativ 80 de dolari pe baril, depășind cu 20 de dolari plafonul de preț impus de Occident. Această mișcare este alimentată de oferta limitată de pe piață, facilitând Moscova să stimuleze exporturile.

Pe fondul reducerilor de producție ale producătorilor OPEC+, cum ar fi Arabia Saudită și Rusia, petrolul Urals s-a tranzacționat peste pragul occidental de 60 de dolari pe baril începând din iulie. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, a devenit principalul cumpărător de petrol rusesc, în special Urals, începând din 2022, după impunerea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.

Estimările pentru petrolul Urals încărcat din porturile baltice în octombrie au atins aproape 80 de dolari pe baril pentru clienții indieni, reflectând o creștere semnificativă a prețurilor. Scăderea stocurilor și producția redusă a Rusiei au fost identificate ca factori cheie în această creștere.

Impactul restricțiilor de livrare s-a resimțit în porturile indiene, reducând discountul pentru petrolul Urals față de Brent de la 6-7 dolari pe baril la 4-5 dolari pe baril în ultimele două săptămâni. Această schimbare a generat comentarii din partea traderilor, care au indicat că prețurile pentru petrolul Urals sunt din nou în creștere, iar alternativele devin mai scumpe și mai greu disponibile.

De asemenea, decizia Rusiei de a interzice exporturile de motorină și benzină a sporit atractivitatea petrolului Urals, în contextul penuriei globale de produse. Totuși, limitele occidentale ale prețului petrolului rusesc permit cumpărătorilor să utilizeze servicii occidentale în condițiile în care prețul se menține sub 60 de dolari pe baril.