De ce există doar patru culori de pașapoarte în lume. Semnificația fiecărei nuanțe pentru țara care a ales-o

Paşaportul este un document indispensabil pentru călătorii în alte ţări. Dacă în Uniunea Europeană, un român poate călători doar cu buletinul, în alte ţări acest lucru se poate face exclusiv pe baza paşaportului.

În lume există patru tipuri de culori pentru paşapoartele obișnuite, respectiv cele dedicate cetățenilor: roşu (vișiniu), verde, albastru şi negru.
Statele UE au propus o culoare comună (vişinie), pentru a nuanţa unitatea şi diferenţierea de celelalte ţări de pe alte continente. Sperând că vor intră rapid în clubul “select” al Uniunii Europene, unele ţări s-au grăbit să adopte culoarea corectă folosită de statele UE.

În general, popoarele aleg culori care să le reflecte cultură şi religia, susţine Claire Burrows, reprezentant al companiei britanice De La Rue, firmă care realizează paşapoarte încă din 1915. Burrows povesteşte că ţările islamice preferă culoarea verde. Pentru 65 din cele 249 de state ale lumii, culorile închise sunt mai populare deoarece se murdăresc mai greu şi arată puţin “mai oficial”. Potrivit altor specialişti, culoarea paşaportului are legătură şi cu ”politica” şi ”geografia ţării”.
România foloseşte oficial cinci culori pentru diferite tipuri de paşapoarte: vişiniu (cel electronic simplu folosit de cetăţenii care călătoresc), negru (diplomatic), bleumarin (de serviciu), vişiniu cu model (pentru persoane fără cetăţenie), albastru (pentru refugiaţii recunoscuţi) şi gri (document de călătorie pentru protecţie subsidiară).
Cea mai răspândită culoare

Roşu (Vişiniu) este cea mai răspândită culoare folosită pentru copertarea paşapoartelor. Paşapoartele de culoare roşie sunt de cele mai multe ori alese de către ţările comuniste sau fost-comuniste. Aşadar, cetăţenii Chinei, Rusiei, Georgiei, au paşapoarte roşii. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei (albastru), utilizează paşapoarte de culoare vişinie sau de alte nuanţe de roşu. Printre acestea se află România și Republica Oldova. Ţările care manifestă interes faţă de aderarea la UE, adică ţări precum Turcia, Macedonia şi Albania, şi-au schimbat în urmă cu câţiva ani culoarea paşapoartelor, adoptând între timp nuanţa vişinie. Patru ţări din America de Sud, adică Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru, folosesc, de asemenea, paşapoarte vişinii.

Albastrul se află pe locul doi în topul celor mai folosite culori. Copertele albastre simbolizează „lumea nouă”, fiind folosite inclusiv de ţările arhipelagului Caraibe. În cadrul statelor din zona Americii de Sud, coperta albastră simbolizează apartenenţa la uniunea comercială Mercosur. Printre aceste state se numără Brazilia, Argentina şi Paraguay. Singura excepţie este Venezuela – deşi face parte din această uniune, cetăţenii ei au paşapoarte roşii. SUA a adoptat culoarea albastră pentru paşapoarte în 1976. Paşapoarte albastre mai există în Ucraina şi Belarus, dar şi în Canada.

Majoritatea ţărilor musulmane au paşapoarte verzi, adică inclusiv Maroc, Arabia Saudită, şi Pakistan. Se spune că verdele ar fi fost culoarea preferată a Profetului Mahomed, fiind preluat astfel ca un simbol al naturii şi al vieţii. Cetăţenii mai multor state din Africa de Vest, de exemplu, Burkina Faso, Nigeria, Niger, Coasta de Fildeş şi Senegal, posedă şi ei paşapoarte cu coperte de diferite nuanţe de verde. În cazul ţărilor din urmă, culoarea verde indică apartenenţa la ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane).

Cele mai rare în lume sunt paşapoartele negre. Acestea sunt folosite în unele ţări din Africa, precum Botswana, Zambia, Burundi, Gabon, Angola, Ciad, Congo şi Malawi. Neo-zeelandezii au, şi ei, paşapoarte negre, dar pentru simplul fapt că negrul reprezintă culoarea naţională a acestui stat. Tot paşaport negru are şi India.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culoare #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au decis să înghețe, temporar, majorarea tarifelor vamale pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova. În următoarele 90 de zile, taxa de import pentru mărfurile moldovenești pe piața americană va rămâne la nivelul de 10%, și nu va fi majorată la 31%, așa cum era planificat inițial de administrația fostului președinte Donald Trump.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a convocat pe 9 aprilie o reuniune cu 50 de exportatori moldoveni activi pe piața SUA pentru a analiza impactul acestei decizii asupra afacerilor lor.

Unul dintre cei mai afectați este producătorul de sucuri Speranța Con, care se teme că produsele sale nu vor mai fi competitive în condițiile noilor tarife. Compania ia în calcul reorientarea către Uniunea Europeană și piețele asiatice.

Vinificatorii afirmă că este încă dificil de evaluat efectul noilor tarife, dar și aceștia își propun extinderea pe piețele europene. Brandul de îmbrăcăminte Julia Allert atrage atenția că retragerea de pe piața americană ar fi complicată, în special din cauza dezvoltării puternice a comerțului online și a notorietății deja dobândite în rândul consumatorilor americani.

În sectorul IT și outsourcing, companiile moldovenești – în special cele din logistică și transport – consideră că tarifele nu le afectează direct, însă scăderea veniturilor în 2025 este evidentă. Peste 600 de companii care prestează servicii pentru piața americană resimt deja presiuni financiare, cauzate de măsurile protecționiste ale fostei administrații Trump.

Mediul de afaceri și autoritățile propun păstrarea și consolidarea poziției Moldovei în lanțurile globale de valoare adăugată, în special în industriile auto și textilă, sprijin guvernamental personalizat pentru fiecare categorie de produs afectat de noile tarife și demararea negocierilor cu partenerii europeni și identificarea de noi piețe externe pentru produsele moldovenești.

În anul 2024, exporturile Republicii Moldova către SUA au reprezentat 2,5% din volumul total, echivalentul a 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile din SUA au atins 1,5% (135 milioane de dolari).

Principalele produse moldovenești exportate în SUA au fost vinuri de desert – 48% din totalul exporturilor, sucuri din fructe (în special de mere) – 14%, piese și dispozitive din plastic pentru transport – 9%, băuturi alcoolice – 5%, articole vestimentare – 3% și produse de cofetărie – 2%.