De ce nu a fost recuperat niciun leul din jaful bancar? Dragalin: Condamnații au foarte multe drepturi

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a atras atenția în cadrul emisiunii „Puterea a patra” asupra provocărilor în ceea ce privește recuperarea bunurilor confiscate în urma sentințelor de condamnare. Potrivit declarațiilor sale, deși au existat sentințe și confiscare în valoare de sute de milioane de lei de condamnare în cazul furtului miliardului, recuperarea efectivă a acestor bunuri a fost în mare măsură ineficientă. Aceste observații vin într-un context în care modul de executare a sentințelor și a confiscărilor pare a necesita modificări pentru a asigura un proces mai eficient și mai rapid.

Veronica Dragalin a subliniat că procedurile actuale de executare a sentințelor și confiscărilor sunt deseori întârziate și complicate, ceea ce îngreunează eforturile de a transforma deciziile judiciare în bunuri și active reale în beneficiul statului. Ea a menționat că există nevoia de a revizui Codul de Executare pentru a aborda aceste dificultăți și pentru a asigura că confiscarea bunurilor devine un proces mai eficient și mai transparent.

Dragalin a mai subliniat că unul dintre obstacolele majore în recuperarea bunurilor este prezența unor drepturi extinse ale condamnaților, ceea ce duce la tergiversarea procesului de confiscare și transfer al bunurilor către stat. Astfel, ea a susținut că este necesară o abordare mai echilibrată care să respecte drepturile fundamentale ale condamnaților, dar care să permită și o recuperare mai eficientă a bunurilor în folosul statului.

În concluzie, Veronica Dragalin a atras atenția asupra importanței îmbunătățirii procesului de executare a sentințelor de confiscare și a subliniat că o astfel de schimbare ar putea avea un impact pozitiv asupra luptei împotriva corupției și a infracțiunilor economice. Modificarea Codului de Executare ar putea aduce soluții pentru dificultățile actuale și ar asigura că justiția este într-adevăr realizată atunci când bunurile obținute ilegal sunt recuperate în beneficiul comunității. „Chiar și când avem o decizie cu confiscare până a o transforma în bani reali în interesul statului e destul de complicat. E una unde condamnații au foarte multe drepturi și acest lucru tergiversează încasarea bunurilor în folosul statulu”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #miliard #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.