De ce Republica Moldova nu a putut exporta energie electrică. ANRE le-a dat frâu liber producătorilor

ANRE a decis în cadrul ședinței de astăzi că producătorii de energie pot exporta curent electric.

„În conformitate cu atribuțiile ANRE, instituția contribuie la securitatea energetică a statului. În condițiile în care a fost instituită de către Guvern starea de alertă și în condițiile în care a fost înregistrat la momentul respectiv un deficit de energie electrică pentru consumatorii din Republica Moldova, a fost necesar de a întreprinde toate măsurile posibile pentru a asigura că toată energia care este produsă local este furnizată către consumatorii din interiorul”, a explicat șeful de secție de la ANRE, Ștefan Seracuța.

Exportul de energie electrică din Republica Moldova a fost interzis pe perioada stării de alertă pe piața energiei electrice, începând din data de 15 octombrie. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Astfel, producătorii locali de energie electrică produsă din surse regenerabile care nu au beneficiat de schemă de sprijin, urmare a interdicției de export a energiei electrice se vor adresa ÎCS Premier Energy SRL și SA FEE Nord pentru a încheia contracte de achiziție a energiei electrice. Aceste contracte vor fi negociate și semnate în termen de două zile lucrătoare.

Prețul de achiziție a acestor contracte nu trebuia să depășească cel mai mic preț al energiei electrice indicat în contractul pe care îl au ÎCS Premier Energy SRL și SA FEE Nord cu SA Energocom, în contextul obligației de serviciu public de achiziționare a energiei electrice.

Totodată, ÎS Moldelectrica a fost obligată să nu valideze notificările fizice ale participanților la piața energiei electrice din Republica Moldova privind exportul declarat al energiei electrice, luând în considerare starea de alertă pe piața energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export. anre #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.