De la Chișinău la Kyoto: MIGF a evidențiat importanța agendei digitale pe timp de criză

Cel de-al treilea Forum de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum) și-a încheiat activitatea la Chișinău, subiectul principal fiind problematica dezvoltării digitale durabile. În cadrul evenimentului, experții naționali și internaționali au făcut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea Internetului, contribuind la o înțelegere comună despre utilizarea la maxim a posibilităților a spațiului virtual și rezolvarea riscurilor și problemelor emergente.

Printre speakerii-cheie ai forumului, organizat de Asociația “Comunitatea Internet”, se numără atât participanți din anii precedenți, cât fețe noi. Pe parcursul a două zile, 27 și 28 aprilie, MIGF a adunat pe platforma FinTeh Hub în jur de 40 de experți cu autoritate din Moldova, Canada, SUA, Austria, Ucraina, Georgia, țările Asiei Centrale etc. Printre ei — reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale-cheie, mediului academic și de experți, ai businessului, organizațiilor regionale și internaționale. Forumul a avut loc în format hibrid: online și offline.

În deschiderea evenimentului au vorbit reprezentanți ai partenerilor instituționali și internaționali a Forumului de Guvernanță a Internetului în Moldova – UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Foundation. Unii dintre ei s-au alăturat online, alții au venit la Chișinău pentru a lua parte la dezbaterile incluse în agenda digitală actuală pentru Moldova. Printre parteneri naționali ai Forumului se numără Academia de Studii Economice, companiile din domeniul tehnologiilor informaționale și de asemenea un șir de organizații și instituții.

Directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, a remarcat la deschiderea Forumului, că posibilitățile Internetului apropie cetățenii și autoritățile prin intermediul serviciilor online și de asemenea asigură transparența și eficiența instituțiilor publice. Totodată, ea a evidențiat unele dintre problemele care apar în acest sens, în special, cele legate de asigurarea securității informaționale și protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit Olgăi Tumuruc, succesul în acest domeniu poate fi asigurat prin „parteneriate durabile și stabile cu alte autorități care promovează aceleași idei și au aceleași obiective cu sectorul privat, care vede beneficiile în procesul de digitalizare, și cu mediul academic, care oferă studii și stabilesc modul de gândire”.

Șeful Direcției politici în domeniul comunicațiilor electronice și poștale a Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Vitalie Boboc, a informat despre dezvoltarea politicii de stat în domeniul securității cibernetice. Din spusele sale, Moldova va avea un cadru clar pentru cooperarea națională și internațională în acest domeniu, reguli de gestionare a riscurilor cibernetice și de informare despre acestea. Vitalie Boboc a vorbit pe larg despre agenda legislativă a Ministerului care vizează actualizarea reglementării legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum a remarcat Alexei Marciuc, președintele Asociației “Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, anul acesta Forumul este dedicat în special dezvoltării unei infrastructuri digitale durabile și incluzive, schimbului de experiențe și practici avansate, care vor contribui la formarea politicii naționale și globale privind internetul. Potrivit acestuia, concluziile MIGF vor fi prezentate la Forumul ONU pentru Guvernarea Internetului, care va avea loc în octombrie la Kyoto, Japonia.

„În urmă cu câțiva ani, Republica Moldova a devenit a 88-a țară din lume în care a fost lansată inițiativa IGF. Al treilea forum național are loc într-o perioadă în care țările din regiune, inclusiv Moldova, se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul digital. Acestea necesită atât parteneriate strategice flexibile, răspunsuri coordonate la diferite niveluri, cât și adaptare pe termen lung”, a menționat Alexei Marciuc.

Participanții la MIGF 2023 au discutat despre abordările globale și naționale în utilizarea Internetului, inclusiv în situații de criză, și ce rol ar trebui să joace statul în procesele de guvernanță a internetului. De asemenea, a fost luată în considerare cea mai recentă experiență a diferitelor țări în reglementarea spațiului digital și posibilitățile Internetului pentru dezvoltarea economiei naționale. Subiectele actuale ale Forumului au fost problemele impactului negativ al Internetului, utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii digitale avansate și riscurile asociate cu acestea, participarea diferitelor grupuri de populație la procesele de guvernanță a internetului.

Cea de-a doua zi de lucru a MIGF 2023 a fost deschisă cu de o discuție panel pe tema problemelor etice în spațiul digital, a noilor provocări pentru mass-media și modalităților de adaptare la realitățile moderne în contextul riscurilor de securitate națională și regională. Subiectele principale au fost, de asemenea, dezvoltarea unei protecții complexe pentru prevenirea încălcărilor securității cibernetice și consolidarea securității digitale a societății civile în calitate de prioritate strategică a Moldovei digitale.

După cum a remarcat în cadrul sesiunii finale reprezentantul RIPE NCC, Alex Semenyaka, în decurs de două zile, pe platforma MIGF au fost discutate un număr mare de subiecte.

„Am participat la evenimente similare în diverse țări și trebuie să spun, că IGF în Moldova se dezvoltă cu mult succes și este la un nivel de maturitate absolută. Evenimentul s-a dovedit a fi intens, interesant, saturat din punct de vedere informativ, cu un număr mare de participanți din diferite grupuri de părți interesate. Sunt sigur că comunitatea MIGF nu se va limita doar la țara sa și ne vom întâlni de asemenea și la alte evenimente pentru a discuta despre abordări și soluții comune la nivel regional și global”, a menționat Alex Semenyaka.

#MIGF #experti #forum #dezvoltare #internet #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.