Declarația de avere a premierului Dorin Recean, pentru anul 2024

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, și-a făcut publică declarația de avere pentru anul 2024, în care sunt reflectate veniturile obținute, proprietățile deținute și interesele financiare.

Potrivit documentului, premierul Recean a avut un venit salarial de 243.349 lei din funcția de premier, în timp ce soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib a încasat un venit de 5,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă 435,5 mii de lei/lunar. De asemenea, premierul acesta a înregistrat dividende din afacerea KFC – 1,1 milioane de lei, dar și de la compania IT – 95,1 mii de lei.

În plus, premierul a primit dobânzi bancare de 43.525 lei de la maib și compensații pentru deplasări în valoare de 162.106 lei.

Dorin Recean deține mai multe terenuri și imobile, printre care: un teren intravilan de 1.200 m², achiziționat în 2021, evaluat la 5.000 euro, al doilea evaluat la 400 de mii de lei și al treilea la 60 de mii de lei.

Recean este proprietarul unei case de locuit de 271,4 m², dobândită în 1996, cu o valoare de piață de 4,5 milioane lei și a unei vile de 97 m², achiziționată în 2021, evaluată la 55.000 euro

Premierul are mai multe depozite și conturi bancare: 1,115 milioane de lei la maib, 80.8 mii de euro într-un cont bancar și 19.337 euro la Unicredit Bank România

În plus, acesta deține hârtii de valoare (titluri de stat) în valoare de 100.000 lei. Recean figurează ca fondator sau asociat în mai multe companii. Este vorba de U.S. Food Networks SRL (KFC) – deține 10% din companie și Performa SRL (IT & Data Services) – deține 50%, iar Delta Consulting (în proces de lichidare) – deține 50%

În declarație sunt incluse și ajutoarele financiare acordate membrilor familiei, unele dintre ele semnificative, cum ar fi transferul de 42.690 euro către un membru al familiei.

#Recean #declaratie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.