Deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate în Europa. Chiriile s-au dublat

Agravarea crizei energetice din Europa a dat naştere unui deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate, astfel încât chiriile pentru aceste nave specializate s-au dublat, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

Cererea pentru importul de gaze lichefiate s-a intensificat după ce defecţiunile la sistemul de conducte Nord Stream au eliminat orice şansă ca Rusia să redeschidă robinetele pentru livrările de gaze. În acest context, ţările se îndreaptă spre aşa-numitele terminale plutitoare de stocare şi regazificare (FSRU), care sunt practic terminale mobile în care pot fi descărcate gazele lichefiate super-răcite care ulterior sunt introduse în reţelele terestre de conducte.

“Anul trecut, era un surplus de FSRU-uri, anul acest avem un deficit. Până acum era un număr suficient de vase pe piaţă dar în condiţiile în care majoritatea au fost închiriate, situaţia devine mai problematică”, subliniază Per Christian Fett, director global pentru gaze lichefiate la firma de brokeraj maritim Fearnley LNG din Oslo.

În prezent, la nivel global sunt în funcţiune 48 de FSRU-uri, şi exceptând şase nave toate sunt blocate în contracte ferme de închiriere, susţine Kaushal Ramesh, analist la firma de consultanţă Rystad Energy. Având în vedere că oferta de nave este atât de redusă, costul pentru recentele închirieri în Germania s-au dublat, comparativ cu situaţia din urmă cu un an, ajungând la 200.000 de dolari pe zi. Este o situaţie complet diferită de cea din urmă cu un an, când proprietarii de FSRU-uri “ar fi acceptat orice chirie primită”, spune Ramesh.

În plus, nu sunt semne că deficitul va dispărea. Şantierele navale lucrează la capacitate maximă şi chiar şi convertirea navelor existente în FSRU-uri durează cel puţin trei ani, spune Ramesh. Pentru un FSRU nou, perioada de aşteptare poate fi mai mare.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile mari la energie forţează guvernele să accelereze utilizarea de FSRU-uri, care pot fi instalate mai rapid şi sunt mult mai ieftine decât uzinele de regasificare construite onshore. Ţări precum Germania, Italia şi Franţa şi-au asigurat deja terminale plutitoare, în timp ce Ţările de Jos au început luna trecută să importe gaze lichefiate prin două noi FSRU-uri.

O companie din Texas, Excelerate Energy Inc., va trimite trei FSRU-uri în Europa pe parcusul următoarelor 16 luni. Navele au o capacitate combinată de import de 15 miliarde metri cubi de gaze, sau aproximativ 10% din importurile de gaze prin conducte şi gaze lichefiate din Rusia în 2021.

Însă cererea pentru terminale plutitoare este atât de mare în Europa încât există riscul ca statele emergente care nu au resurse financiare suficiente nu vor mai putea să utilizeze FSRU-uri pentru a-şi acoperi nevoile proprii. “Există un risc real ca facilităţile care nu sunt utilizate în ale regiuni ale lumii ar putea fi transferate în Europa, dacă termenii contractelor de închiriere permit acest lucru”, a spus Kaushal Ramesh.

#Chirii #terminal #gaze

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.