Deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate în Europa. Chiriile s-au dublat

Agravarea crizei energetice din Europa a dat naştere unui deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate, astfel încât chiriile pentru aceste nave specializate s-au dublat, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

Cererea pentru importul de gaze lichefiate s-a intensificat după ce defecţiunile la sistemul de conducte Nord Stream au eliminat orice şansă ca Rusia să redeschidă robinetele pentru livrările de gaze. În acest context, ţările se îndreaptă spre aşa-numitele terminale plutitoare de stocare şi regazificare (FSRU), care sunt practic terminale mobile în care pot fi descărcate gazele lichefiate super-răcite care ulterior sunt introduse în reţelele terestre de conducte.

“Anul trecut, era un surplus de FSRU-uri, anul acest avem un deficit. Până acum era un număr suficient de vase pe piaţă dar în condiţiile în care majoritatea au fost închiriate, situaţia devine mai problematică”, subliniază Per Christian Fett, director global pentru gaze lichefiate la firma de brokeraj maritim Fearnley LNG din Oslo.

În prezent, la nivel global sunt în funcţiune 48 de FSRU-uri, şi exceptând şase nave toate sunt blocate în contracte ferme de închiriere, susţine Kaushal Ramesh, analist la firma de consultanţă Rystad Energy. Având în vedere că oferta de nave este atât de redusă, costul pentru recentele închirieri în Germania s-au dublat, comparativ cu situaţia din urmă cu un an, ajungând la 200.000 de dolari pe zi. Este o situaţie complet diferită de cea din urmă cu un an, când proprietarii de FSRU-uri “ar fi acceptat orice chirie primită”, spune Ramesh.

În plus, nu sunt semne că deficitul va dispărea. Şantierele navale lucrează la capacitate maximă şi chiar şi convertirea navelor existente în FSRU-uri durează cel puţin trei ani, spune Ramesh. Pentru un FSRU nou, perioada de aşteptare poate fi mai mare.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile mari la energie forţează guvernele să accelereze utilizarea de FSRU-uri, care pot fi instalate mai rapid şi sunt mult mai ieftine decât uzinele de regasificare construite onshore. Ţări precum Germania, Italia şi Franţa şi-au asigurat deja terminale plutitoare, în timp ce Ţările de Jos au început luna trecută să importe gaze lichefiate prin două noi FSRU-uri.

O companie din Texas, Excelerate Energy Inc., va trimite trei FSRU-uri în Europa pe parcusul următoarelor 16 luni. Navele au o capacitate combinată de import de 15 miliarde metri cubi de gaze, sau aproximativ 10% din importurile de gaze prin conducte şi gaze lichefiate din Rusia în 2021.

Însă cererea pentru terminale plutitoare este atât de mare în Europa încât există riscul ca statele emergente care nu au resurse financiare suficiente nu vor mai putea să utilizeze FSRU-uri pentru a-şi acoperi nevoile proprii. “Există un risc real ca facilităţile care nu sunt utilizate în ale regiuni ale lumii ar putea fi transferate în Europa, dacă termenii contractelor de închiriere permit acest lucru”, a spus Kaushal Ramesh.

#Chirii #terminal #gaze

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi