Burnout: când apare și cum să-l previi

Ți s-a întâmplat vreodată să nu-ți mai placă jobul pe care-l ai? Să nu mai primești satisfacție de la realizările tale, fie că ai un post de muncă în IT bine plătit sau în oricare altă industrie? Sau poate ți s-a întâmplat să ai o stare de epuizare mentală, care nu trece, chiar dacă încerci să te relaxezi? Acestea sunt unele dintre simptomele burnout-ului.

Psihologii descriu burnout-ul ca o stare de stres severă, ce duce la epuizare fizică, mentală și emoțională. Această condiție nu trebuie confundată cu oboseala obișnuită. Burnout-ul îngreunează sau chiar transformă într-o misiune imposibilă îndeplinirea responsabilităților zilnice. Pentru oamenii, care se confruntă cu burnout, până și ridicarea din pat este un proces, care necesită resurse suplimentare. Dacă ai sindromul epuizării profesionale, trebuie să știi că acesta nu dispare de la sine și, dacă este lăsat netratat, poate duce la boli fizice și psihologice grave. Contrar aparențelor, această stare nu dispare dacă îți schimbi locul de muncă. Astfel, înainte să cauți locuri de muncă în Ungheni sau alt job pe delucru.md, citește când apare sindromul și ce trebuie să faci, ca să-l previi.

Dacă ai un job cu un nivel ridicat de stres și de responsabilitate, ești mai vulnerabil/ă la apariția burnout-ului. De asemenea, oamenii care aplică la oferte de lucru în Anglia ori UE, tot sunt în grupul de risc, pentru că se adaugă și disconfortul provocat de emigrare. Perfecționismul și dorința de control excesiv, sporesc vulnerabilitatea și riscul de epuizare.

Care sunt semnele de burnout?

Senzație de epuizare fizică și emoțională. Simptomele fizice pot include dureri de cap, dureri de stomac, absența poftei de mâncare, insomnii sau tulburări de somn.
Dorința de a petrece mai mult timp singur/ă, iar prezența prietenilor, membrilor de familie sau a colegilor este copleșitoare pentru tine.
Pierderea echilibrului emoțional și stări de nervozitate. De asemenea, oamenii care suferă de burnout se irită ușor, nu reușesc să facă față stresului zilnic și a sarcinilor de rutină. Acest comportament se manifestă atât cu cei apropiați, cât și cu colegii de la job.
Imunitatea scăzută și bolile frecvente sunt alte simptome ale burnout-ului.

Cum să previi burnout-ul?

Starea de epuizare se manifestă ca un stres de lungă durată. Ca să-l previi te ajută exercițiile fizice sau plimbările în natură. Alocă timp pentru mers la sala de forță, meditație, gimnastică sau alergat.
Optează pentru o dietă echilibrată.
Îmbunătățește-ți rutina de somn.
Planifică-ți mai bine ziua și fă-ți timp pentru pauze scurte.
Nu-ți asuma prea multe sarcini zilnice și nu lucra peste program.

Dacă șeful/șefa îți delegă prea multe sarcini, iar numărul lor te copleșește și simți prea multă presiune, trebuie să comunici despre asta. În acest caz, directorul/directoarea împreună cu departamentul de HR trebuie să identifice o soluție. De asemenea, atunci când simți starea de epuizare de mult timp și nu te ajută tehnicile de combaterea a burnout-ului, apelează la consultație psihologică. Identifică un psiholog sau o psihologă de încredere și inițiază procesul de terapie. Lucrul cu un terapeut sau o terapeută va avea multiple beneficii pentru tine, inclusiv de lungă durată. Reține: burnout-ul nu este mereu ușor de sesizat. Uneori ai nevoie să petreci mai mult timp singur/ă cu tine, ca să înțelegi ce simți. Atunci când ai burnout nu trebuie să te blamezi sau să te învinovățești că nu oferi randamentul, pe care ți l-ai dorit. Este în regulă să-ți iei o pauză și să te faci bine.

#burnout #delucru.md #job #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.