Burnout: când apare și cum să-l previi

Ți s-a întâmplat vreodată să nu-ți mai placă jobul pe care-l ai? Să nu mai primești satisfacție de la realizările tale, fie că ai un post de muncă în IT bine plătit sau în oricare altă industrie? Sau poate ți s-a întâmplat să ai o stare de epuizare mentală, care nu trece, chiar dacă încerci să te relaxezi? Acestea sunt unele dintre simptomele burnout-ului.

Psihologii descriu burnout-ul ca o stare de stres severă, ce duce la epuizare fizică, mentală și emoțională. Această condiție nu trebuie confundată cu oboseala obișnuită. Burnout-ul îngreunează sau chiar transformă într-o misiune imposibilă îndeplinirea responsabilităților zilnice. Pentru oamenii, care se confruntă cu burnout, până și ridicarea din pat este un proces, care necesită resurse suplimentare. Dacă ai sindromul epuizării profesionale, trebuie să știi că acesta nu dispare de la sine și, dacă este lăsat netratat, poate duce la boli fizice și psihologice grave. Contrar aparențelor, această stare nu dispare dacă îți schimbi locul de muncă. Astfel, înainte să cauți locuri de muncă în Ungheni sau alt job pe delucru.md, citește când apare sindromul și ce trebuie să faci, ca să-l previi.

Dacă ai un job cu un nivel ridicat de stres și de responsabilitate, ești mai vulnerabil/ă la apariția burnout-ului. De asemenea, oamenii care aplică la oferte de lucru în Anglia ori UE, tot sunt în grupul de risc, pentru că se adaugă și disconfortul provocat de emigrare. Perfecționismul și dorința de control excesiv, sporesc vulnerabilitatea și riscul de epuizare.

Care sunt semnele de burnout?

Senzație de epuizare fizică și emoțională. Simptomele fizice pot include dureri de cap, dureri de stomac, absența poftei de mâncare, insomnii sau tulburări de somn.
Dorința de a petrece mai mult timp singur/ă, iar prezența prietenilor, membrilor de familie sau a colegilor este copleșitoare pentru tine.
Pierderea echilibrului emoțional și stări de nervozitate. De asemenea, oamenii care suferă de burnout se irită ușor, nu reușesc să facă față stresului zilnic și a sarcinilor de rutină. Acest comportament se manifestă atât cu cei apropiați, cât și cu colegii de la job.
Imunitatea scăzută și bolile frecvente sunt alte simptome ale burnout-ului.

Cum să previi burnout-ul?

Starea de epuizare se manifestă ca un stres de lungă durată. Ca să-l previi te ajută exercițiile fizice sau plimbările în natură. Alocă timp pentru mers la sala de forță, meditație, gimnastică sau alergat.
Optează pentru o dietă echilibrată.
Îmbunătățește-ți rutina de somn.
Planifică-ți mai bine ziua și fă-ți timp pentru pauze scurte.
Nu-ți asuma prea multe sarcini zilnice și nu lucra peste program.

Dacă șeful/șefa îți delegă prea multe sarcini, iar numărul lor te copleșește și simți prea multă presiune, trebuie să comunici despre asta. În acest caz, directorul/directoarea împreună cu departamentul de HR trebuie să identifice o soluție. De asemenea, atunci când simți starea de epuizare de mult timp și nu te ajută tehnicile de combaterea a burnout-ului, apelează la consultație psihologică. Identifică un psiholog sau o psihologă de încredere și inițiază procesul de terapie. Lucrul cu un terapeut sau o terapeută va avea multiple beneficii pentru tine, inclusiv de lungă durată. Reține: burnout-ul nu este mereu ușor de sesizat. Uneori ai nevoie să petreci mai mult timp singur/ă cu tine, ca să înțelegi ce simți. Atunci când ai burnout nu trebuie să te blamezi sau să te învinovățești că nu oferi randamentul, pe care ți l-ai dorit. Este în regulă să-ți iei o pauză și să te faci bine.

#burnout #delucru.md #job #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.