Deficitul bugetar al Republicii Moldova în scădere cu 25% în primele cinci luni ale anului 2024

În perioada ianuarie-mai 2024, veniturile bugetului public național al Republicii Moldova au totalizat 42,5 miliarde de lei, marcând o creștere de 9,6% (3,71 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, cheltuielile bugetului public național în primele cinci luni ale anului 2024 au crescut cu 4,8%, ajungând la 47,2 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2023, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Ca urmare, deficitul bugetar al Republicii Moldova în perioada ianuarie-mai 2024 a fost de 4,6 miliarde de lei, o scădere semnificativă de 25% comparativ cu deficitul de 6,2 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date reflectă o îmbunătățire a echilibrului financiar al țării, pe fondul unei creșteri substanțiale a veniturilor bugetare și a unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor publice. Ministerul Finanțelor subliniază importanța continuării acestor tendințe pozitive pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), potrivit cărora ar exista protejare a unor „scheme de corupție” la Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și termeni restrânși de consultare a modificărilor din Codul Transportului Rutier, scrie REALITATEA.md.

„Organizațiile profesionale promovează interesele economice ale membrilor lor, iar rolul Ministerului este de a echilibra aceste interese cu cele ale comunităților locale și ale statului”, a comentat Ministerul, referindu-se la criticile transportatorilor.

Autoritatea confirmă că în Republica Moldova aproximativ 300 de localități nu beneficiază de servicii regulate de transport și că a fost inițiat „un proces de analiză și consultare a cadrului normativ din domeniu, ca urmare a sesizărilor acumulate și a necesității de a adapta programele de transport la realitățile din teritoriu”.

MIDR precizează că reprezentanții asociațiilor de profil au fost invitați la discuții, ultima întrevedere având loc în luna noiembrie, iar propunerile parvenite „vor fi analizate și integrate în măsura în care sunt compatibile cu interesul public”.

Ministerul a reiterat că obiectivul demersului rămâne construirea unui sistem de transport funcțional, transparent și predictibil, care să permită autorităților intervenția acolo unde nevoile populației nu sunt acoperite.

De asemenea, MIDR subliniază că „unele direcții pot genera reacții emoționale, mai ales atunci când afectează interese economice sau poziții dominante” și că astfel de reacții fac parte din dinamica normală a reformelor. Protestele și exprimarea nemulțumirii publice sunt considerate firești într-o democrație, dar soluțiile durabile „se construiesc prin dialog profesional și compromis responsabil”.

Ministerul precizează că rămâne deschis consultărilor, iar inițiativa legislativă va parcurge „toate etapele de transparență decizională prevăzute de lege, într-un proces asumat, verificabil și orientat exclusiv spre interesul public”.

Reacția vine după ce, luni, APOTA a adresat o scrisoare premierului Alexandru Munteanu, în care a reclamat presupuse scheme la nivelul Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pretinsa protejare a acestora de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, precum și termeni restrânși pentru consultarea noului proiect al Codului Transportului Rutier. Transportatorii au solicitat o audiență la prim-ministru și au amenințat Guvernul cu noi proteste.