Economia Chinei a intrat în deflație, în condițiile în care indicele prețurilor de consum s-a contractat în luna iulie, prima oară, în ultimii doi ani. Mai mult, încetinirea cheltuielilor pe plan intern a afectat redresarea economică a țării după pandemia COVID-19, arată datele oficiale, citate de The Guardian.

Indicele prețurilor de consum, principalul indicator al inflației, a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, după ce în iunie a înregistrat o stagnare, arată datele Biroului Național de Statistică. În schimb, analiștii estimaseră un declin de 0,4% pe an.

Intrarea economiei Chinei în deflație începe să producă efecte. Un lanț de restaurante din Beijing oferă în meniu un mic dejun ce costă trei yuani, adică aproape doi lei, relatează agenția Reuters.

Analiștii avertizează că acest val de ieftiniri ar putea afecta micile afaceri, care, din dorința de a ține pasul cu concurența, vor fi nevoite să scadă prețurile până falimentează.
În Beijing, capitala Chinei, clienții lanțului de restaurante Nanchengxiang pot servi micul dejun, în regim de autoservire, la un preț greu de refuzat. Trei tipuri de terci de orez, supă acră și picantă, precum și lapte costă trei yuani, aproximativ 2 lei.

“Multe oferte ieftine și bune au apărut în timpul pandemiei. Nu toate au rezistat. Dar există tot timpul noi oferte bune, trebuie doar să le găsiți”, a declarat Gao Yi, un bărbat în vârstă de 71 de ani, în timp ce lua micul dejun alături de nepotul său.
De asemenea, Yum China, compania care operează franciza KFC din China, oferă în restaurantele de tip fast-food un meniu ce include un burger, o gustare și o băutură la 19,9 yuani, adică 12,3 lei.

Analiștii avertizează, însă, că acest val de ieftiniri ar putea afecta firmele mici care se luptă să țină pasul cu reducerile oferite de marii jucători de pe piață.

Fenomen care a afectat economia Japoniei în anii ’90, deflația poate avea consecințe asupra creșterii economice dacă se manifestă o perioadă mai lungă de timp.

Spre deosebire de cetățenii din țările occidentale, chinezii nu au beneficiat de ajutoare financiare din partea statului în timpul pandemiei COVID, în condițiile în care sprijinul acordat de Guvern a fost direcționat preponderent spre sectorul de producție. După ridicarea restricțiilor, nu a existat o explozie imediată a consumului, așa cum estimau analiștii economici.

În China, salariile și pensiile abia cresc, iar piața muncii este greu încercată. În aceste condiții, apetitul pentru consum este limitat, iar nivelul de încredere este scăzut.
Bula imobiliară s-a dezumflat
“Modelul de dezvoltare al Chinei este, practic, de a emite o cantitate enormă de împrumuturi pentru unele dintre proiectele neperformante, în special [industria imobiliară], dar acum piaţa imobiliară se prăbuşeşte”, a explicat el, menţionând că împrumuturile rapide ale guvernelor locale au încurajat o iluzie de prosperitate.

În China, toate terenurile urbane şi rurale sunt deţinute de stat, respectiv de cooperativele agricole. Companiile şi persoanele fizice nu cumpără de fapt terenuri, ci cumpără de la guvern drepturi de utilizare a terenurilor pentru o perioadă de până la 70 de ani, după care contractul de închiriere poate fi prelungit. Acest sistem face ca, în mod nesurprinzător, vânzările de terenuri să fie principala sursă de venit pentru guvernele locale, care se transformă în ultimii 20 de ani în cei mai mari contractori pentru dezvoltatorii chinezi.
“O mare parte din finanţele de cheltuieli ale guvernelor locale au provenit din exploatarea industriei imobiliare, pentru că au controlat terenurile, pot vinde şi revinde terenurile. Dar acum, odată cu prăbuşirea sectorului imobiliar, ei nu mai pot face acest lucru. Deci, de aceea, practic fiecare provincie din China are un deficit uriaş”, a explicat Yu.
“Odată cu prăbuşirea industriei imobiliare şi cu faptul că acele împrumuturi nu pot fi recuperate, industria bancară pierde foarte mulţi bani, iar guvernul de la toate nivelurile rămâne fără bani, deoarece băncile din China sunt deţinute de stat. Atunci când industria bancară are probleme, se produce o criză a creditelor, iar apoi apar mai multe închideri de afaceri, deci este o reacţie în lanţ”, a continuat acesta.

Miles Yu mai pune că tocmai “de aceea, China doreşte să aducă mai multe instituţii bancare internaţionale pentru a salva economia în colaps”.

“Sper ca instituţiile financiare şi băncile globale să fie suficient de inteligente pentru a vedea prin asta că există un mare cartof fierbinte în China”, punctează el.

Decuplarea economiilor americană şi chineză a început

Preşedintele american Joe Biden spune că cel mai mare rival al SUA, China, este o bombă cu ceas, invocând probleme de natură economică şi o forţă de muncă îmbătrânită.
„China este o bombă cu ceas în multe privinţe”, a declarat preşedintele democrat în timpul unei deplasări în Utah. Biden a subliniat că ţara asiatică se confruntă cu un şomaj ridicat şi că forţa de muncă îmbătrâneşte. Din această cauză, „China are probleme”, a spus el. În opinia sa, acest lucru stârneşte motive de îngrijorare pentru că atunci „când oamenii răi au probleme, fac lucruri rele”, relatează AFP.
Totuşi, Biden a dat joi asigurări că încearcă să menţină „o relaţie raţională cu China”. „Nu îi doresc niciun rău Chinei, doar observ”, a precizat el.

Dar, decuplarea economiilor americană şi chineză a început deja, chiar dacă nicio ţară nu a adoptat oficial acest lucru ca parte a strategiei sale. “Nimeni nu vorbeşte despre decuplare, dar aceasta se întâmplă“, spune Miles Yu, cercetător şi director al China Center din cadrul Hudson Institute.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!